România are aprobată schema de 150 milioane EUR pentru cel puțin 2.174 MWh de stocare în baterii — NRG-IA

România are aprobată o schemă de ajutor de stat de 150 milioane EUR , echivalentul a aproximativ 764 milioane RON , pentru dezvoltarea stocării energiei electrice în baterii. Ținta este instalarea a cel puțin 2.174 MWh de noi capacități de stocare, prin sisteme autonome, de tip stand-alone. Comisia Europeană a aprobat schema în temeiul cadrului european pentru ajutoare de stat aferent Pactului pentru o industrie curată, iar finanțarea vine din Fondul UE pentru modernizare. Această schemă marchează o schimbare importantă de perspectivă. Bateriile nu mai apar doar ca anexă tehnică a parcurilor solare sau eoliene, ci ca infrastructură de sistem. Ele nu produc energie, dar pot schimba momentul în care energia devine disponibilă. Într-o piață în care România a avut în 2025 unul dintre cele mai ridicate prețuri angro din Uniunea Europeană, această diferență contează direct pentru sistem, industrie și consumatori. 2.174 MWh: cifra care trebuie citită corect Cifra centrală a schemei este 2.174 MWh , nu 2.174 MW. Diferența este esențială. MW înseamnă putere instantanee: cât poate livra sau absorbi o baterie la un moment dat. MWh înseamnă energie: câtă energie poate stoca bateria și cât timp poate susține o anumită putere. Simplificat, o capacitate de 2.174 MWh ar putea livra teoretic 1.000 MW timp de aproximativ 2,17 ore sau 500 MW timp de aproximativ 4,35 ore. În practică, operarea depinde de randament, strategie comercială, limite tehnice, condiții de piață și cerințe de sistem. Dar ordinul de mărime este clar: România nu finanțează o baterie simbolică, ci peste 2,1 GWh de stocare, o capacitate care poate conta în orele critice dacă proiectele sunt amplasate și integrate corect. Comisia precizează că scopul schemei este facilitarea integrării surselor regenerabile variabile în sistemul național de energie electrică prin creșterea capacității de stocare. Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe pentru noi sisteme autonome de stocare în baterii, iar beneficiarii vor fi selectați prin procedură competitivă. Bateria nu ieftinește energia prin magie, ci prin timp Explicația pentru public este simplă: într-un sistem cu mult solar, ora contează aproape la fel de mult ca megawattul instalat. Energia solară poate fi abundentă și ieftină la prânz. Seara, când consumul crește, iar producția solară dispare, sistemul are nevoie de surse care pot acoperi rapid diferența. Dacă în acele ore intră centrale pe gaz sau alte capacități termice mai scumpe, prețul pieței poate urca. Bateria poate cumpăra sau încărca energie în orele ieftine și poate livra în orele scumpe, reducând presiunea asupra sistemului. Acest mecanism nu garantează automat facturi mai mici. Prețul final depinde de multe componente: piața angro, tarifele de rețea, taxe, TVA, contracte, comportamentul furnizorilor și reglementări. Dar stocarea poate contribui la reducerea volatilității, la limitarea dezechilibrelor și la integrarea unei cantități mai mari de energie regenerabilă. România are o problemă de flexibilitate, nu doar de producție Raportul de țară al Comisiei Europene pentru România arată dimensiunea problemei. În 2025, România a avut un preț mediu angro la energia electrică de 110 EUR/MWh , față de media UE de 85 EUR/MWh , al patrulea cel mai ridicat nivel din Uniune. Raportul leagă această situație de dependența de producția pe combustibili fosili și de flexibilitatea non-fosilă limitată. Comisia mai arată că, deși prețurile din timpul zilei au scăzut în ultimii ani datorită creșterii producției solare, România rămâne vulnerabilă la vârfuri de preț în orele de cerere ridicată. Scăderea producției solare seara și dimineața devreme, combinată cu flexibilitatea non-fosilă limitată, a dus la creșterea utilizării centralelor termice pentru acoperirea diferenței dintre cerere și ofertă. Aici intră stocarea. Bateriile nu înlocuiesc singure rețeaua, centralele flexibile sau consumul inteligent. Dar pot deveni una dintre piesele care reduc dependența de surse scumpe în orele de vârf. România pleacă de foarte jos la stocare Datele Comisiei arată că România avea în Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice o capacitate de stocare raportată de doar 16,2 MW . Raportul notează că România a făcut pași pentru promovarea stocării, în special a bateriilor, dar implementarea rămâne foarte lentă, iar lipsa stocării adecvate este percepută ca obstacol semnificativ pentru dezvoltarea în continuare a surselor regenerabile. Această comparație explică importanța schemei. Dacă sistemul raportat pleacă de la zeci de MW de stocare, o schemă care țintește peste 2 GWh de capacitate energetică poate schimba scala discuției. România nu mai discută doar despre proiecte-pilot sau soluții punctuale, ci despre active care pot intra în logica pieței. Raportul Comisiei mai indică bariere pentru demand-side response, resurse distribuite, agregatori și participarea efectivă a stocării în piețe. România permite participarea stocării în piețele day-ahead și intraday,…