Investitorii solari cer în SUA executarea awardului ICSID împotriva României. 256 milioane lei sunt blocați în Trezorerie — NRG-IA

Zece investitori implicați în cinci proiecte fotovoltaice din România au deschis la 7 iulie 2026, în District of Columbia, procedura prin care cer recunoașterea și executarea în Statele Unite a hotărârii arbitrale obținute împotriva statului român. Dosarul mută în instanțele americane un litigiu început în urmă cu opt ani și ajuns într-o situație neobișnuită: România a pus deoparte încă din mai 2024 peste 256 de milioane de lei pentru despăgubiri, dar creditorii susțin că awardul rămâne neachitat. Suma de 256.020.536,28 lei a fost consemnată de Ministerul Finanțelor la 31 mai 2024 într-un cont cu afectațiune specială deschis la Trezorerie pe numele creditorilor. Mecanismul românesc nu presupune însă transferarea imediată a banilor către beneficiari atunci când plata poate reprezenta ajutor de stat. Fondurile sunt indisponibilizate până la clarificarea compatibilității lor cu dreptul Uniunii Europene. Între timp, poziția juridică a investitorilor în sistemul ICSID s-a consolidat. Cererea României de anulare a awardului a fost respinsă integral la 18 februarie 2026, iar cei zece reclamanți au mers câteva luni mai târziu la Washington pentru a obține recunoașterea hotărârii în jurisdicția americană. Rezultatul este un conflict în care aceeași obligație financiară arată diferit în București, Bruxelles și Washington. Awardul de 42,2 milioane de euro a supraviețuit procedurii de anulare Dosarul este cunoscut sub numele LSG Building Solutions GmbH and Others v. Romania, ICSID Case No. ARB/18/19 . Reclamanții sunt companii implicate în investiții realizate în cinci proiecte fotovoltaice din România, iar disputa privește modificările succesive aduse schemei de sprijin prin certificate verzi. Investitorii au susținut că schimbările intervenite după realizarea proiectelor au redus veniturile pe care fusese construită economia investițiilor. Tribunalul arbitral a constatat în 2022 că România a încălcat obligația de tratament echitabil prevăzută de Tratatul Cartei Energiei în legătură cu anumite modificări ale schemei. La 20 februarie 2024, tribunalul ICSID a stabilit despăgubiri de 42,2 milioane de euro , sumă care includea dobânda acumulată până la award, la care se adaugă dobânzi ulterioare și costuri. Hotărârea cuprinde, între altele, 503.610,17 dolari reprezentând costuri de arbitraj și alte cheltuieli juridice de 3,241 milioane de dolari și 525.000 de euro . În mai 2024, creditorii calculau obligația totală acumulată la acel moment la 52.071.561 de euro , potrivit cererii de plată reproduse ulterior în documentele procesului american. Această valoare nu reprezintă însă principalul awardului și nici o sumă fixă exprimată definitiv în lei, ci calculul creditorilor la data respectivă, după includerea dobânzilor și costurilor. România a cerut anularea awardului în iunie 2024. Procedura a suspendat temporar executarea în cadrul mecanismului ICSID, dar la 18 februarie 2026 comitetul ad-hoc a respins cererea României în integralitate. Statul a fost obligat și la plata costurilor procedurii de anulare, inclusiv la rambursarea către reclamanți a 855.274,69 dolari pentru cheltuieli juridice. Din acel moment, calea internă ICSID prin care România încerca să desființeze awardul s-a închis. România a pus banii în Trezorerie, dar creditorii nu îi pot încasa Paradoxul financiar al litigiului pornește de la faptul că România nu a ignorat pur și simplu obligația. La 31 mai 2024, Ministerul Finanțelor a consemnat 256.020.536,28 lei într-un cont cu afectațiune specială, purtător de dobândă, deschis la Trezorerie pe numele creditorilor. Mecanismul derivă din OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, completată în 2015 și modificată ulterior, inclusiv în 2023. Forma actuală a legislației prevede că, atunci când o măsură stabilită printr-un titlu judecătoresc sau arbitral este susceptibilă să constituie ajutor de stat și este notificată Comisiei Europene, executarea este suspendată, iar suma poate fi depusă într-un cont special până la decizia Bruxelles-ului. Prin urmare, cei 256 de milioane de lei nu reprezintă suma urmărită ca atare în procesul american . Ei reprezintă suma consemnată de România în mecanismul intern de plată. În Statele Unite, investitorii urmăresc obligațiile stabilite de award: cei 42,2 milioane de euro, dobânzile prevăzute de hotărâre și costurile aferente. Diferența este esențială. Din perspectiva contabilă și administrativă românească, fondurile au fost puse deoparte. Din perspectiva creditorilor, plata nu este realizată cât timp banii nu le sunt efectiv disponibili. Bruxelles-ul investighează exact plata pe care investitorii o cer Situația s-a complicat suplimentar în vara lui 2026. La sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind awardul acordat investitorilor. Bruxelles-ul analizează dacă executarea despăgubirilor ar conferi beneficiarilor un avantaj incompatibil cu normele europene privind ajutorul de stat. Comisia a confirmat atât…