Record fotovoltaic în România: 3.453 MW producție instantanee pe 20 august 2026 — NRG-IA

Parcurile fotovoltaice dispecerizabile monitorizate de Transelectrica au atins pe 20 august 2026, la ora 13:04, o putere instantanee de 3.453 MW , un nou record pentru producția solară vizibilă în Sistemul Electroenergetic Național. În acel moment, consumul măsurat în rețele era de aproximativ 4.800 MW, fotovoltaicele furnizau circa 52% din producția SEN, iar România exporta aproximativ 1.700 MW. Cifra de 3.453 MW descrie puterea instantanee produsă de parcurile urmărite de Transelectrica, nu energia generată într-un interval de timp și nici întreaga producție solară a țării. Energia se măsoară în MWh, iar producția prosumatorilor nu este cuprinsă integral în această valoare. Raportată la consumul de aproximativ 4.800 MW măsurat în rețele la aceeași oră, producția fotovoltaică dispecerizabilă era echivalentă cu aproximativ 72% din consumul vizibil în sistem . Procentul nu descrie însă întregul consum real al României, deoarece o parte dintre prosumatori își acoperă consumul direct din producția proprie, energie care nu mai apare integral în măsurarea consumului preluat din rețea. Recordul anterior a rezistat numai trei zile Viteza cu care se succed maximele este la fel de relevantă ca valoarea recordului. Pe 17 august, producția fotovoltaică dispecerizabilă ajunsese la 3.301 MW la ora 12:51 , maximul de la acel moment. Trei zile mai târziu, recordul a crescut cu încă 152 MW, până la 3.453 MW. Creșterea nu este doar rezultatul unei zile favorabile pentru producția solară. În spatele maximelor succesive există o extindere rapidă a capacității instalate. Transelectrica a anunțat pe 20 august că, de la începutul anului, au fost conectate la rețele 1.331 MW de noi capacități fotovoltaice , cea mai mare componentă a celor 2.514 MW de noi capacități de producție și stocare racordate în 2026. Alte 496 MW provin din eolian, iar 663 MW din instalații de stocare. La 1 august, puterea instalată în parcurile fotovoltaice dispecerizabile ajunsese la aproximativ 4.163 MW , după o creștere de 323 MW față de începutul lunii iulie. Vârful de 3.453 MW înseamnă că, în momentul recordului, producția instantanee era echivalentă cu aproximativ 83% din această putere instalată. România are deja peste 8 GW fotovoltaici dacă sunt incluși și prosumatorii Imaginea sistemului solar este mult mai mare decât cei 4,16 GW urmăriți în categoria centralelor dispecerizabile. ANRE raporta la 30 iunie 2026 359.378 de prosumatori , cu o putere instalată cumulată de 4.019,17 MW . Persoanele fizice însumau 2.067,47 MW, iar persoanele juridice 1.951,69 MW. Adăugarea celor aproximativ 4,16 GW din parcurile fotovoltaice dispecerizabile raportați la 1 august și a celor 4,02 GW instalați la prosumatori raportați la sfârșitul lunii iunie plasează capacitatea solară cunoscută la un ordin de mărime de peste 8 GW . Cele două valori au repere calendaristice diferite și nu reprezintă un inventar sincronizat într-o singură zi, dar dimensiunea lor arată cât de repede s-a schimbat sistemul: capacitatea fotovoltaică distribuită la consumatori a ajuns comparabilă cu cea instalată în parcurile mari monitorizate de operatorul de transport. În ziua recordului, Economica.net estima că prosumatorii ar fi produs în jur de 2.200 MW . Dacă această estimare este apropiată de realitate, producția fotovoltaică totală ar fi putut ajunge în acel moment în jurul valorii de 5,65 GW. Această valoare nu este însă o măsurătoare oficială agregată: nu este cunoscut în timp real cât din energia prosumatorilor era autoconsum, cât încărca eventuale baterii locale și cât era injectat în rețeaua publică. La ora recordului, România exporta aproximativ 1.700 MW Balanța sistemului din jurul orei 13:04 arată puterea pe care fotovoltaicul a ajuns să o aibă în anumite intervale ale zilei. În timp ce centralele solare monitorizate produceau 3.453 MW, România avea un sold de export de aproximativ 1.700 MW . Exportul nu poate fi atribuit exclusiv fotovoltaicelor. În SEN funcționau simultan hidrocentrale, centrale nucleare, eoliene și unități termoelectrice, iar schimburile transfrontaliere reflectă balanța întregului sistem. Coincidența dintre maximul solar, consumul relativ redus vizibil în rețele și un export ridicat arată însă cât de multă putere poate deveni disponibilă în orele bune de producție solară. Această transformare schimbă treptat natura problemei energetice. România nu mai discută doar despre cum să construiască mai multe capacități de producție. În anumite ore, problema devine cum să valorifice energia deja disponibilă. Recordul de la prânz mută miza către seară Fotovoltaicul are un profil predictibil: producția crește dimineața, atinge maximele în jurul mijlocului zilei și cade odată cu apropierea serii. Consumul nu urmează aceeași curbă. Rezultatul poate fi un sistem cu energie abundentă la prânz, exporturi ridicate și presiune redusă asupra producției convenționale, urmat câteva ore mai târziu de necesitatea înlocuirii rapide a mai multor gigawați de producție solară. Stocarea…