Prosumatorii din România depășesc 300.000 și 3.500 MW instalați: impact asupra rețelelor, stocării și pieței de energie — NRG-IA

Prosumatori & Eficiență

România a trecut de pragul de 300.000 de prosumatori și peste 3.500 MW instalați, transformând fotovoltaicele de acoperiș dintr-un fenomen de nișă într-o componentă vizibilă a Sistemului Energetic…

Prosumatorii din România depășesc 300.000 și 3.500 MW instalați: impact asupra rețelelor, stocării și pieței de energie — NRG-IA
Prosumatorii au devenit o centrală națională distribuită România a intrat într-o nouă etapă a tranziției energetice: prosumatorii nu mai sunt un fenomen marginal, ci o capacitate de producție distribuită cu impact real în sistem. La începutul anului 2026, numărul prosumatorilor racordați depășea 300.000, iar puterea instalată cumulată trecea de 3.500 MW, potrivit datelor publicate în piață pe baza raportărilor Transelectrica și ANRE. Cifra este importantă prin comparație cu ritmul de dezvoltare al infrastructurii clasice. În doar câțiva ani, România a trecut de la câteva sute de prosumatori la un portofoliu național comparabil, ca putere instalată, cu mai multe grupuri mari de producție convențională. Diferența esențială este că această capacitate nu se află într-un singur punct al sistemului, ci în sute de mii de gospodării, firme, hale, magazine, ferme și clădiri publice. Aceasta schimbă logica sistemului energetic. Energia nu mai circulă doar de la marii producători către consumatori, ci și invers: din joasă tensiune către rețea, din acoperișuri către vecinătăți, din zone rezidențiale către sistemul de distribuție. Creșterea este accelerată, dar nu mai poate fi tratată ca simplă statistică verde La 31 ianuarie 2026, datele citate în spațiul public indicau 302.891 de prosumatori racordați la rețelele electrice, cu o putere instalată de 3.533,46 MW. Față de ianuarie 2025, când erau menționați 203.894 de prosumatori și 2.441,59 MW instalați, saltul este major. Această evoluție are o miză economică evidentă: consumatorii încearcă să reducă expunerea la prețurile volatile ale energiei și să își controleze mai bine factura. În același timp, investițiile în panouri solare au fost susținute de programe publice, de scăderea costurilor tehnologice și de interesul tot mai mare pentru independență energetică parțială. Dar creșterea nu mai poate fi interpretată exclusiv pozitiv, în sens simplist. Un sistem cu peste 3.500 MW distribuiți în puncte mici are nevoie de rețele digitalizate, măsurare inteligentă, prognoze bune, stocare și reguli comerciale adaptate. Fără aceste elemente, succesul prosumatorilor poate deveni o sursă de congestii locale, dezechilibre și costuri suplimentare pentru sistem. Distribuția devine noul front critic Cea mai mare presiune nu apare în zona de producție, ci în rețelele de distribuție. Multe rețele locale au fost proiectate istoric pentru consum, nu pentru injecții masive de energie din mii de puncte mici. În zilele însorite, cu consum redus, apar riscuri de supratensiune, limitări de injecție și dezechilibre locale. Aceasta explică de ce discuția despre prosumatori se mută inevitabil de la „câte panouri se instalează” la „cât poate prelua rețeaua”. Capacitatea de racordare, modernizarea posturilor de transformare, extinderea rețelelor, contoarele inteligente și managementul activ al fluxurilor devin condiții tehnice pentru continuarea creșterii. România are aici o problemă structurală: ritmul de instalare al capacităților fotovoltaice distribuite este mult mai rapid decât ritmul investițiilor în rețele. Dacă acest decalaj persistă, tensiunile vor apărea tot mai des între prosumatori, distribuitori și operatorii de sistem. Stocarea devine diferența dintre prosumator util și prosumator dificil de integrat Următorul pas logic este stocarea. Fără baterii, prosumatorul injectează surplusul exact în orele în care multe alte instalații solare produc simultan. Cu baterii, o parte din energie poate fi mutată spre seară, când consumul crește și producția fotovoltaică scade. Această diferență este critică pentru sistem. Un val de prosumatori fără stocare poate accentua dezechilibrele la prânz. Un val de prosumatori cu stocare poate reduce vârfurile, poate susține autoconsumul și poate diminua presiunea asupra rețelei. De aceea, solicitările recente ale Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie privind TVA redus pentru sisteme fotovoltaice, baterii, montaj și service nu sunt doar o temă fiscală. Ele ating direct arhitectura viitoare a sistemului energetic: România trebuie să decidă dacă stimulează doar producția distribuită sau și flexibilitatea care face această producție mai ușor de integrat. Piața spot va simți tot mai puternic efectul solarului distribuit Creșterea prosumatorilor are efect și asupra pieței angro. În orele cu radiație solară ridicată, autoconsumul reduce cererea preluată din rețea, iar injecțiile distribuite pot diminua necesarul de energie cumpărată din piață. În perioadele fără soare, prosumatorii revin însă ca simpli consumatori, ceea ce menține presiunea pe producția convențională, hidro, nucleară, gaz și importuri. Această alternanță produce un sistem mai volatil. Nu este suficient ca România să aibă mai multă energie solară instalată; este necesar ca această energie să fie previzibilă, măsurabilă și integrată în mecanismele de echilibrare. Transelectrica a dezvoltat deja o platformă dedicată prognozei producției prosumatorilor la nivel de județ și la nivelul…

Citește articolul complet pe NRG-IA →