ANRE: 151.000 din cei 400.000 de prosumatori au baterii de stocare, iar prețul pe PZU urcă de la 5 euro la prânz la 520 euro seara — NRG-IA

Numărul prosumatorilor din România a atins pragul de 400.000, iar 151.000 dintre aceștia dețin deja instalații de stocare a energiei electrice în baterii, a anunțat vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Mircea Man. Datele oficiale arată o schimbare structurală rapidă în comportamentul gospodăriilor și al companiilor care și-au montat panouri fotovoltaice: aproape 38% dintre micii producători racordați la rețea nu se mai bazează exclusiv pe livrarea surplusului de curent în sistem, ci își stochează energia produsă ziua pentru a-și acoperi propriul consum de seară și de noapte. Această maturizare accelerată a segmentului rezidențial și comercial mic are loc pe fondul unei transformări radicale a pieței angro de electricitate din România. Pe măsură ce capacitatea totală instalată în panouri fotovoltaice s-a apropiat de 7.000 MW, producția solară concentrată în intervalul orar al amiezii a început să depășească frecvent cererea de consum din acele ore, prăbușind prețurile diurne și mutând întreaga presiune financiară și tehnică asupra orelor de seară. Consecința directă a acestui dezechilibru se vede pe Piața pentru Ziua Următoare, unde cotațiile energiei electrice înregistrează variații de peste o sută de ori pe parcursul aceleiași zile. Specialiștii din sectorul energetic avertizează că, în zilele însorite, prețul unui megawatt-oră coboară la ora 12:00 până la 5 euro, pentru ca șapte ore mai târziu, la ora 19:00, să urce la 520 de euro pe MWh, o realitate economică ce face ca noile investiții în parcuri fotovoltaice să mai fie rentabile doar dacă sunt construite împreună cu capacități de stocare. Aproape 38% dintre prosumatori au trecut de la simpla injecție în rețea la stocarea în baterii Atingerea bornei de 400.000 de prosumatori confirmă că producția descentralizată de energie electrică a devenit unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia românească. Însă cifra decisivă comunicată de conducerea ANRE este cea a sistemelor de acumulatori: existența a 151.000 de prosumatori dotați cu baterii demonstrează că aproape patru din zece utilizatori au făcut deja pasul către autonomie energetică sporită. Pentru o gospodărie sau o firmă care deține panouri solare, curba de producție este inversă față de curba naturală de consum a unei familii. Panourile generează maximum de electricitate între orele 11:00 și 15:00, exact atunci când locuințele sunt adesea goale, în timp ce consumul casnic atinge vârful între orele 18:00 și 22:00, după apusul soarelui. Fără o baterie, prosumatorul este obligat să injecteze surplusul de la prânz în rețeaua de distribuție și să cumpere energie din sistem seara, rămânând expus regulilor de compensare cantitativă sau financiară și tarifelor de rețea. În plus, în zonele în care rețelele locale de joasă tensiune sunt deja încărcate de numărul mare de instalații solare de pe acoperișuri, tensiunea din rețea crește în mijlocul zilei peste limitele tehnice admise. Această supratensiune declanșează oprirea automată a invertoarelor, lăsând prosumatorii fără producție exact în orele cu soare maxim. Instalarea unei baterii rezolvă simultan ambele probleme: energia de la prânz este absorbită local în acumulatorul propriu, evitând blocarea invertorului, și este descărcată gratuit în instalația interioară a casei seara, când energia din rețea este cea mai scumpă. Ecartul de la 5 euro la prânz la 520 de euro seara schimbă matematica pieței de energie Dacă la nivel individual cei 151.000 de prosumatori cu baterii și-au creat deja propriul mecanism de protecție, la nivelul întregului Sistem Electroenergetic Național lipsa capacităților mari de stocare produce distorsiuni severe de preț. Datele din piață arată că ecartul orar de pe Piața pentru Ziua Următoare a ajuns la valori extreme, cu tranzacții încheiate la 5 euro pe MWh la ora 12:00 și la 520 de euro pe MWh la ora 19:00. Acest fenomen, cunoscut în piețele energetice dezvoltate sub forma unei curbe de sarcină adâncite la mijlocul zilei și extrem de abrupte seara, este efectul direct al apropierii României de pragul de 7.000 MW instalați în capacități fotovoltaice, însumând atât marile parcuri comerciale, cât și instalațiile prosumatorilor. La ora prânzului, această flotă solară introduce în sistem mii de megawați cu cost marginal aproape de zero, comprimând cotațiile bursiere spre valori simbolice. În momentul în care producția solară scade spre zero, în intervalul 17:00–20:00, sistemul energetic trebuie să înlocuiască brusc mii de megawați exact în orele în care populația ajunge acasă și pornește aparatele electrocasnice, iluminatul și sistemele de încălzire. Atunci când această rampă de seară se suprapune peste o producție hidroenergetică afectată de secetă și peste restricții de capacitate în centralele clasice în bandă, golul de putere poate fi acoperit doar prin pornirea celor mai scumpe grupuri pe gaze sau cărbune și prin importuri masive la prețuri de avarie, împingând cotația orară la 520 de…