ANRE a obligat furnizorii să-și notifice clienții înainte de ieșirea din plafonare — NRG-IA

Semnalul real: ANRE a reglementat tranziția post-plafonare pe energia electrică Măsura-cheie nu a fost o formulă generală despre „piața liberă”, ci un ordin punctual prin care ANRE a obligat furnizorii de energie electrică să-și informeze clienții înainte de ieșirea din schema de sprijin. Ordinul nr. 17/2025 a vizat încetarea, de la 1 iulie 2025, a schemei aplicabile pieței de energie electrică și a impus furnizorilor transmiterea, până la 10 iunie 2025, a unei informări scrise către fiecare client din portofoliul propriu. Important, acesta nu a fost un anunț despre o ridicare simultană a plafonării la energie electrică și gaze în martie 2025. Chiar textul ordinului arată că pentru energia electrică schema relevantă înceta la 1 iulie 2025, în timp ce pentru gaze naturale calendarul din OUG nr. 6/2025 era distinct. Ce trebuia să conțină notificarea trimisă consumatorilor ANRE nu a cerut o informare vagă, de tip comercial, ci un set minim de elemente concrete. Furnizorii trebuiau să comunice încetarea aplicabilității schemei de sprijin, faptul că de la 1 iulie 2025 prețul facturat devine prețul contractual, iar pentru clienții aflați în regim de ultimă instanță să explice modul de stabilire a prețului conform cadrului legal aplicabil. În plus, informarea trebuia să includă dreptul clientului de a schimba furnizorul, modalitățile de încheiere a unui contract concurențial și accesul la comparatorul oficial de oferte. Formula-cheie din ordin este limpede: schimbarea furnizorului este „un proces simplu, gratuit, care nu implică modificări de ordin tehnic”. De ce contează: după plafonare, inerția consumatorului devine risc contractual Semnalul transmis de ANRE a fost că ieșirea din schema de sprijin nu putea fi lăsată la nivel de presupunere sau de comunicare neuniformă între furnizori. Regulatorul a mutat obligația de clarificare în sarcina acestora tocmai pentru a reduce riscul ca un client să intre în noua perioadă contractuală fără să știe ce preț i se aplică și ce alternative are în piață. Pentru consumator, momentul post-plafonare înseamnă mai mult decât o schimbare de factură. Înseamnă trecerea de la protecția generalizată a schemei de sprijin la obligația practică de a-și verifica prețul contractual, condițiile economice și opțiunile concurențiale disponibile. Aici, comparatorul ANRE și platforma POSF nu mai sunt instrumente auxiliare, ci devin mecanisme operaționale de decizie. POSF devine instrumentul de ieșire din pasivitate ANRE arată explicit că schimbarea furnizorului se face prin POSF, iar procesul tehnic se desfășoară în 24 de ore. Asta schimbă fundamental logica relației dintre client și furnizor: consumatorul nu mai poate invoca dificultatea tehnică drept motiv pentru inacțiune, iar furnizorii nu mai pot trata informarea ca pe o formalitate secundară. În termeni editoriali, acesta a fost adevăratul semnal al ordinului: piața nu mai funcționează pe pilot automat după plafonare. Din acel moment, informarea corectă a devenit obligație de reglementare, iar alegerea ofertei a redevenit o decizie economică activă a clientului.