ANRE se poziționează ca factor de stabilitate în piața energiei la Transylvania Green Energy Forum 2026 — NRG-IA

George-Sergiu Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, a participat la primul panel al Transylvania Green Energy Forum 2026, desfășurat la Cluj-Napoca, în 26 mai. Panelul a avut tema „Sistemul Energetic în Tensiune: Reglementare, Rețele și Consum” , una dintre cele mai sensibile axe ale pieței energetice românești în acest moment: cum se menține echilibrul între investiții, tarife, rețele, consumatori și tranziția energetică. Mesajul central al intervenției președintelui ANRE a fost poziționarea Autorității ca factor de stabilitate în piață . Într-un sistem energetic în care presiunea publică se concentrează pe prețuri, iar presiunea tehnică se vede în rețele, racordări și integrarea noilor capacități, rolul reglementatorului este să mențină predictibilitatea cadrului de piață, fără să rupă echilibrul dintre investiții, protecția consumatorului și funcționarea concurențială a sectorului. ANRE, între presiunea prețurilor și nevoia de investiții Poziționarea ANRE ca factor de stabilitate are o semnificație directă pentru piață. În energie, stabilitatea nu înseamnă înghețarea regulilor indiferent de realitate, ci capacitatea de a construi reguli clare, aplicabile și suficient de predictibile pentru ca actorii de piață să poată investi, furniza, distribui și consuma în condiții controlabile. Această poziție a fost relevantă în contextul panelului. Discuția nu a fost una abstractă despre tranziție verde, ci despre limitele concrete ale sistemului: prețuri mari, rețele insuficient modernizate, nevoia de digitalizare, capacitate de racordare și presiunea exercitată de consumul viitor. Pentru ANRE, această zonă este critică. Autoritatea trebuie să reglementeze tarife de rețea, să supravegheze funcționarea piețelor, să protejeze consumatorii și să creeze condiții pentru investiții în infrastructură. Fiecare decizie are efect în lanț: asupra operatorilor, furnizorilor, producătorilor, prosumatorilor, marilor consumatori și clienților casnici. Rețelele au devenit infrastructura-cheie a tranziției Mihaela-Rodica Suciu, director general al Distribuție Energie Electrică România, a insistat asupra unei idei care a traversat întregul panel: tranziția energetică nu poate funcționa fără investiții în rețelele de distribuție. Ea a afirmat că, fără o rețea capabilă să preia energia verde, tranziția rămâne „doar o discuție”, iar DEER are nevoie de investiții masive în modernizarea infrastructurii. Această intervenție fixează problema tehnică din spatele discursului public despre energie regenerabilă. Noile capacități de producție, prosumatorii, comunitățile de energie și consumul electrificat au nevoie de rețele capabile să preia, să transporte și să distribuie energia în condiții sigure. Rețelele nu mai sunt doar infrastructură de suport. Ele devin filtrul care decide cât de rapid poate avansa tranziția energetică. Dacă rețeaua rămâne în urmă, energia verde poate exista în proiecte, contracte și autorizații, dar nu ajunge eficient în sistem. Prețul energiei a dominat mesajul politic al forumului În deschiderea evenimentului, primarul Emil Boc a pus accent pe costul energiei și pe riscul de pierdere a competitivității. El a afirmat că Europa și România trebuie să reducă prețul energiei, în condițiile în care prețurile europene sunt semnificativ mai mari decât cele din Statele Unite. Mesajul său a introdus o presiune directă asupra dezbaterii: tranziția energetică trebuie să livreze beneficii vizibile pentru economie și pentru consumatori. Dacă energia verde este percepută doar ca sursă de costuri, sprijinul public pentru tranziție se erodează. În aceeași logică, Ovidiu Cîmpean a susținut că problema prețurilor mari nu este tranziția energetică în sine, ci ritmul lent al implementării. El a invocat costul ridicat al dependenței de combustibili fosili și diferența de investiții dintre Uniunea Europeană și China în regenerabile și rețele. Potrivit relatării Monitorul de Cluj, Cîmpean a indicat că UE a investit 117 miliarde euro în 2024 în energie regenerabilă și rețele, iar China de trei ori mai mult. Această comparație duce discuția într-o zonă strategică: competitivitatea nu mai depinde doar de prețul curent al energiei, ci de viteza cu care statele construiesc infrastructură energetică nouă, digitalizată și capabilă să susțină consumul viitor. Reglementarea devine infrastructură de piață Într-un panel despre reglementare, rețele și consum, mesajul privind stabilitatea ANRE are greutate instituțională. Piața energiei nu poate funcționa doar prin investiții private, dar nici prin intervenții administrative permanente. Are nevoie de un cadru în care actorii să știe ce reguli se aplică, ce riscuri își asumă și cum se recuperează investițiile. Acest echilibru este dificil. Investițiile în rețele cer bani și se reflectă, într-o anumită măsură, în tarife. Protecția consumatorului cere transparență și control asupra serviciilor. Furnizarea cere lichiditate și concurență reală. Producția nouă…