Aramco mută preluarea petrolului în afara Hormuz prin transferuri ship-to-ship — NRG-IA
Geopolitică & Energie Autor: Ioana BuzoaicaSaudi Aramco oferă din nou țiței pentru septembrie cu preluare prin transferuri între petroliere în afara Strâmtorii Hormuz, după ce minimum 4 milioane de barili au fost deja vânduți PetroChina și…
Saudi Aramco începe să transforme transportul petrolului prin Strâmtoarea Hormuz într-un sistem de navetă. Petroliere dedicate încarcă țiței la terminalele saudite din Golful Persic, traversează strâmtoarea și transferă apoi marfa, în largul Sohar sau Fujairah, către navele care o transportă mai departe spre Asia. Pentru cumpărătorii chinezi, efectul este direct: superpetrolierele care duc petrolul până în China nu mai trebuie să intre ele însele în Golful Persic. Reuters a relatat pe 26 august, citând patru surse familiarizate cu operațiunile, că Aramco oferă pentru a doua săptămână consecutivă sortimente Arab Medium și Arab Heavy cu livrare prin transferuri ship-to-ship în afara Hormuz. Noua rundă vizează cargouri pentru septembrie și continuă un mecanism deja testat comercial și operațional. PetroChina și Sinochem au cumpărat anterior câte aproximativ 2 milioane de barili prin acest sistem, ceea ce înseamnă minimum 4 milioane de barili vânduți cu preluare în afara strâmtorii. Separat, două cargouri saudite totalizând aproximativ 4 milioane de barili au fost transferate către nave cu destinația China pentru Sinopec. Nu toate aceste volume pot fi însumate automat într-un total unic de 8 milioane de barili, deoarece Reuters nu confirmă explicit că reprezintă tranzacții complet distincte. Cert este însă că mecanismul a trecut de faza unei soluții ipotetice: petrolul a fost încărcat, a traversat Hormuz, a fost transferat în Golful Oman și continuă drumul către cumpărători asiatici. Petrolul traversează Hormuz, dar nava chineză poate rămâne în afara Golfului Noua arhitectură nu elimină Strâmtoarea Hormuz din traseul petrolului saudit încărcat la Ras Tanura sau Juaymah. Aceste terminale se află în interiorul Golfului Persic, iar țițeiul trebuie să traverseze în continuare strâmtoarea pentru a ajunge în Golful Oman. Schimbarea apare în modul în care este împărțit transportul. În loc ca aceeași navă să intre în Golf, să încarce în Arabia Saudită, să traverseze Hormuz și apoi să continue mii de kilometri până în China, Aramco poate folosi o petrolieră drept navetă pentru porțiunea cea mai expusă. După traversarea strâmtorii, țițeiul este transferat pe mare către un alt superpetrolier, care preia cursa lungă spre Asia. Singapore Prosperity oferă un exemplu al acestui mecanism. Nava a încărcat aproximativ 301.000 de tone de țiței la Ras Tanura și Juaymah, și-a întrerupt ulterior transmisia sistemului automat de identificare AIS și a reapărut în afara Hormuz. Cargoul a fost apoi transferat către Xin Hui Yang, navă cu destinația Ningbo. Un mecanism similar a fost folosit de Algeria Prosperity, care a transferat petrol către Xin Han Yang pentru transport către Zhanjiang. Riscul traversării nu dispare. El este însă concentrat asupra unei porțiuni mai scurte a lanțului logistic și asupra unor nave dedicate, în timp ce petrolierele care duc marfa până la cumpărător pot rămâne în afara Golfului. China își ține o parte din flotă departe de cele două puncte fierbinți Adaptarea Aramco se potrivește cu strategia adoptată de unii dintre cei mai mari transportatori chinezi. Reuters relata pe 18 august că COSCO Shipping Energy Transportation și China Merchants Energy Shipping au oprit tranzitele prin Hormuz și Bab el-Mandeb de la sfârșitul lunii iulie și au început să poziționeze petroliere în exteriorul zonelor de risc pentru transferuri ship-to-ship. Cele două grupuri transportau anterior aproximativ jumătate din importurile chineze de petrol provenite din Orientul Mijlociu, potrivit surselor citate de Reuters. Cele două adaptări se întâlnesc practic în Golful Oman: Aramco scoate țițeiul din Golful Persic, iar nava cumpărătorului îl preia după traversarea Hormuz. Acest model permite continuarea comerțului fără ca întreaga flotă folosită pentru aprovizionarea Chinei să fie expusă direct strâmtorii. Prețul rezilienței este însă ridicat. Reuters indica tarife de navlosire de aproximativ 140.000 de dolari pe zi pentru ruta Oman–China, de aproape patru ori nivelurile de dinaintea perturbărilor. La costul navei se adaugă operațiunea de transfer, disponibilitatea tonajului potrivit, asigurarea și prima de risc asociată navigației în regiune. Petrolul poate continua să circule, dar lanțul devine mai lung din punct de vedere operațional și mai scump. Arabia Saudită are o conductă care ocolește Hormuz, dar și ruta de vest este vulnerabilă Saudi Aramco dispune deja de o infrastructură fizică prin care poate evita complet Hormuz: conducta East-West traversează Arabia Saudită de la est către terminalul Yanbu de la Marea Roșie. Aramco indică o capacitate de aproximativ 7 milioane de barili pe zi pentru acest sistem, dintre care circa 5 milioane de barili pe zi pot fi disponibile pentru export după alimentarea rafinăriilor. Aceasta este ocolirea propriu-zisă a Hormuz. Țițeiul transportat prin East-West Pipeline nu mai trebuie să treacă prin strâmtoare. Problema pentru Arabia Saudită este că nici ieșirea occidentală nu mai oferă aceeași…