Cărbunele revine ca plasă de siguranță: România cere timp în criza LNG, Europa rezistă, Asia îl reactivează — NRG-IA
Geopolitică & Energie Autor: Ioana BuzoaicaRomânia se află într-un moment delicat al tranziției energetice: a asumat ieșirea din cărbune prin PNRR și decarbonizare europeană, dar a cerut timp pentru unele capacități pe lignit deoarece…
România nu revine la cărbune, dar nici nu îl poate închide fără înlocuitori reali Criza LNG provocată de războiul din Orientul Mijlociu readuce cărbunele în centrul celei mai incomode discuții energetice: ce face un sistem electric atunci când combustibilul de tranziție devine prea scump, prea rar sau prea expus geopolitic? Pentru România, întrebarea nu este teoretică. Țara a asumat, prin cadrul european și prin PNRR, eliminarea treptată a cărbunelui și dezvoltarea accelerată a regenerabilelor. Comisia Europeană descrie reforma energetică din PNRR-ul României ca având două direcții majore: eliminarea cărbunelui și creșterea capacității de producție regenerabilă, cu cel puțin 3.000 MW de capacități eoliene și solare care trebuie puse în funcțiune și conectate la rețea până la 30 iunie 2026. Problema este că tranziția energetică nu se măsoară doar în angajamente, ci în megawați disponibili la ora de vârf. România a constatat că înlocuitorii cărbunelui nu intră suficient de repede în…