Atacurile asupra petrolierelor opresc din nou exporturile de petrol kazah prin Marea Neagră — NRG-IA

Petrolierul Nissos Sifnos a fost lovit în timp ce încărca petrol la terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium, iar un incendiu a izbucnit la bord. O a doua navă, Marathi, a fost atacată în apropierea terminalului. Operațiunile de încărcare au fost suspendate din nou, la numai trei zile după ce consorțiul anunțase reluarea lor, în urma unei întreruperi care redusese puternic exporturile și producția petrolieră a Kazahstanului. Informațiile publice disponibile nu permit deocamdată stabilirea completă a consecințelor ultimelor atacuri. Nu există o confirmare clară privind eventuale victime, deversări de petrol, amploarea avariilor produse celor două nave sau deteriorarea instalațiilor terminalului. Suspendarea încărcărilor este însă confirmată, iar reluarea operațiunilor nu fusese anunțată până în dimineața zilei de 31 iulie. Nissos Sifnos este un petrolier de mari dimensiuni construit în 2020, cu o capacitate de aproape 158.000 de tone, aflat în flota Okeanis Eco Tankers. Nu există date publice care să arate că nava era controlată de Chevron sau că încărcătura sa avea ca destinație România. Legătura cu marile companii petroliere americane apare prin câmpurile din Kazahstan și prin participațiile acestora în sistemul de transport, nu prin proprietatea asupra navei. Trei opriri într-o singură lună Incidentul din 30 iulie continuă o succesiune neobișnuit de rapidă de atacuri asupra navelor care operează la terminalul Caspian Pipeline Consortium. Pe 19 iulie, petrolierele ASIA și Nissos IOS au fost atacate în timp ce încărcau petrol la două puncte de ancorare aflate în larg. ASIA transporta petrol al Tengizchevroil, compania care exploatează câmpul Tengiz și în care Chevron este principalul acționar occidental. Nissos IOS încărca petrol provenit din proiectul Kashagan și din volume asociate KazMunayGas. Un incendiu izbucnit pe ASIA a fost stins, iar operatorul terminalului a anunțat atunci că nu existau victime și nici scurgeri de petrol. Încărcările au fost oprite, apoi reluate în seara aceleiași zile. Pe 20 iulie, un alt petrolier, NELSA, a fost atacat, iar operațiunile au fost suspendate din nou. Terminalul a rămas închis timp de aproximativ o săptămână. Pe 27 iulie, consorțiul a anunțat reluarea încărcărilor, cu două petroliere conectate la punctele de transfer aflate în larg. După numai trei zile, atacurile asupra Nissos Sifnos și Marathi au determinat o nouă oprire. Repetarea incidentelor schimbă natura riscului. Nu mai este vorba despre o întrerupere izolată, rezolvată prin retragerea unei nave și verificarea instalațiilor. Terminalul funcționează într-o zonă în care siguranța petrolierelor, disponibilitatea echipajelor și acceptarea riscului de către armatori și asigurători pot deveni la fel de importante precum starea tehnică a conductei. Conducta poate funcționa, dar petrolul trebuie încărcat pe nave Sistemul Caspian Pipeline Consortium transportă petrol pe o distanță de peste 1.500 de kilometri, din vestul Kazahstanului, prin teritoriul Rusiei, până la terminalul de la Marea Neagră. Ruta preia mai mult de 80% din exporturile petroliere ale Kazahstanului și deservește câmpurile Tengiz, Kashagan și Karachaganak, exploatate de consorții în care sunt implicate companii precum Chevron, ExxonMobil, Shell și Eni. Terminalul gestionează volume echivalente cu aproximativ 2% din oferta mondială zilnică de petrol. Petrolul este transferat din rezervoarele terminalului către nave prin instalații amplasate la distanță de țărm. Chiar dacă conducta, stațiile de pompare și rezervoarele rămân funcționale, exportul nu poate continua normal dacă petrolierele nu pot ancora și încărca în siguranță. Această diferență este esențială. Infrastructura terestră nu trebuie distrusă pentru ca fluxul comercial să fie întrerupt. Este suficient ca navele să nu mai poată opera, ca armatorii să evite zona sau ca primele de asigurare și condițiile de securitate să facă transportul temporar neviabil. Blocajul ajunge rapid la câmpurile petroliere Kazahstanul are o capacitate limitată de a stoca petrolul care nu poate fi exportat. Atunci când terminalul de la Marea Neagră nu mai primește sau nu mai încarcă volumele programate, rezervoarele din sistem se umplu, iar producătorii trebuie să reducă extracția. Efectul a devenit vizibil după atacurile precedente. Producția de petrol și condensat a Kazahstanului a coborât într-una dintre zile la aproximativ un milion de barili pe zi, de la o medie de 2,16 milioane de barili pe zi în luna iunie. Reducerea a fost determinată de imposibilitatea evacuării normale a petrolului, nu de o problemă geologică sau tehnică la câmpurile de producție. La Tengiz, cel mai mare câmp petrolier al țării, producția coborâse anterior la aproximativ 406.000 de barili pe zi, de la o medie de circa 925.000 de barili pe zi. Ministerul Energiei din Kazahstan a descris reducerea drept o ajustare controlată, necesară pentru a preveni umplerea capacităților de stocare. O nouă suspendare prelungită ar putea repeta…