Bateriile au injectat 445 MW în SEN: stocarea intră în vârful de seară al sistemului energetic — NRG-IA

Bateriile de stocare au injectat aproximativ 445 MW în Sistemul Energetic Național în seara de 23 iunie, în jurul orei 22:00. Puterea livrată de instalațiile de stocare a reprezentat aproape 8% din energia electrică produsă și livrată în acel moment în SEN, potrivit unei capturi din platforma de monitorizare Transelectrica, publicată de Economica.net și e-nergia. Cifra este relevantă prin comparație cu dimensiunea actuală a pieței de stocare. La 20 iunie, România avea 878 MW putere instalată în baterii și 1.630 MWh capacitate energetică, conform datelor Transelectrica citate de publicațiile de specialitate. Descărcarea de 445 MW înseamnă echivalentul a circa 51% din puterea instalată agregată la nivel național. Momentul nu marchează o schimbare completă a modului în care funcționează sistemul electric, însă confirmă o transformare vizibilă: bateriile au trecut de la proiecte izolate, cu impact limitat, la active capabile să livreze sute de megawați exact în intervalele în care rețeaua are nevoie de flexibilitate. 445 MW într-un moment în care solarul dispare din mix În serile de vară, sistemul electric trece printr-o schimbare rapidă de regim. Producția fotovoltaică, ridicată la prânz, scade accelerat după apus. Consumul casnic și comercial rămâne însă semnificativ, iar producția trebuie acoperită prin hidroenergie, centrale pe gaze, cărbune, importuri sau energie eliberată din instalațiile de stocare. Bateriile nu produc energie primară. Ele absorb electricitate într-un interval anterior și o injectează ulterior în rețea. În sens tehnic, o instalație de stocare poate consuma energie atunci când se încarcă și poate genera, respectiv injecta, energie atunci când se descarcă. Norma tehnică a Transelectrica definește explicit puterea maximă a unei instalații de stocare ca puterea activă pe care aceasta o poate genera sau consuma până la epuizarea energiei disponibile. Cei 445 MW observați la ora 22:00 nu echivalează cu producție nouă de electricitate. Ei reprezintă energie mutată dintr-un interval anterior spre un interval cu cerere și valoare de piață mai mari. Această deplasare temporală poate reduce deficitul de seară și poate limita apelul la unele resurse mai scumpe, însă datele publice disponibile nu permit atribuirea exactă a energiei bateriilor către o anumită centrală evitată, import sau serviciu de sistem. În acel moment, bateriile au livrat aproape la nivelul întregii producții din centralele pe gaze aflate online, potrivit instantaneului citat de Economica.net . Comparația trebuie tratată ca fotografie operațională de moment, nu ca echivalență permanentă între stocare și centralele clasice. O centrală termică poate furniza energie atât timp cât are combustibil și disponibilitate tehnică; o baterie este limitată de energia încărcată anterior și de durata pentru care poate descărca la o anumită putere. 878 MW și 1.630 MWh: România adaugă stocare într-un ritm accelerat Capacitatea de stocare a crescut cu aproximativ 500 MWh în numai două luni: de la circa 1.130 MWh la începutul lui aprilie la 1.630 MWh la 20 iunie. Puterea instalată a urcat în același interval de la aproximativ 599 MW la 878 MW. Ritmul este explicat de intrarea în funcțiune a unor proiecte mari. Printre cele mai importante instalații operaționale se află bateria de la Florești, cu aproximativ 201 MW și 402 MWh, proiectul de la Gura Ialomiței, cu 150 MW și 300 MWh, și instalația de la Iaz, cu 100 MW și 206 MWh. Aceste proiecte au schimbat rapid scara pieței românești de stocare. Raportul dintre puterea instalată și energia disponibilă indică un portofoliu orientat în principal spre durate relativ scurte de livrare. Împărțirea capacității totale de 1.630 MWh la puterea instalată de 878 MW rezultă într-o durată medie teoretică de aproximativ 1,9 ore. În exploatarea reală, durata depinde de gradul de încărcare al bateriilor, limitările tehnice, serviciile contractate, starea rețelei și strategia operatorului. Acest profil este potrivit pentru orele de vârf, echilibrare, reglaj de frecvență și exploatarea diferențelor mari dintre prețurile de la prânz și cele de seară. Nu oferă însă o soluție completă pentru perioade de mai multe zile cu producție redusă din surse regenerabile sau cu deficit structural de capacitate. Diferența dintre 314 lei/MWh și 2.200 lei/MWh explică interesul pentru baterii În ziua analizată, minimumul de preț pe Piața pentru Ziua Următoare a fost de 314 lei/MWh în intervalele cu producție fotovoltaică ridicată și consum mai redus. La ora 22:04, prețul PZU indicat era de 2.200 lei/MWh, iar în piața intrazilnică depășea 3.000 lei/MWh. Diferența dintre 314 lei/MWh și 2.200 lei/MWh este de circa șapte ori. Față de un preț intrazilnic de peste 3.000 lei/MWh, diferența poate ajunge la aproape zece ori. Pentru un operator de baterii, acest ecart creează o oportunitate clară: cumpărarea sau încărcarea energiei în orele ieftine și vânzarea, respectiv descărcarea, în intervalele cu preț ridicat. Acest calcul nu trebuie…