BEI acordă 800 milioane euro pentru Unitatea 1 Cernavodă — NRG-IA

Banca Europeană de Investiții aprobă finanțarea de 800 de milioane de euro pentru Cernavodă Boardul Băncii Europene de Investiții (BEI) a aprobat acordarea unui împrumut istoric de 800 de milioane de euro către Nuclearelectrica pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei de la Cernavodă, securizând cea mai mare finanțare externă directă obținută vreodată de sectorul nuclear românesc. Decizia, luată în data de 15 iulie 2026, marchează un pas decisiv pentru prelungirea duratei de viață a reactorului de 650 MW, o infrastructură critică pentru securitatea energetică a țării. Conform rapoartelor publicate de publicațiile de specialitate Energy-Center și e-nergia , această sumă reprezintă pilonul financiar central al proiectului de modernizare. Totuși, tranzacția nu este complet finalizată la nivel administrativ. După cum notează Digi24 Energie , contractarea efectivă a împrumutului trebuie supusă aprobării acționarilor Nuclearelectrica într-o Adunare Generală viitoare, un pas procedural obligatoriu pentru compania de stat. Unitatea 1 de la Cernavodă funcționează din anul 1996 și se apropie rapid de limita inițială de proiectare de 30 de ani de operare continuă. Fără această intervenție masivă de retehnologizare, reactorul ar trebui oprit definitiv la sfârșitul acestui deceniu, lăsând un gol uriaș în rețeaua națională de transport a energiei electrice. Finanțarea aprobată de BEI garantează resursele necesare pentru a evita acest scenariu de criză de producție. Uzura tehnică și necesitatea extinderii ciclului de viață al reactorului de 650 MW Cauza principală a acestei finanțări masive este degradarea fizică naturală a componentelor interne ale reactorului de tip CANDU 6, în special a canalelor de combustibil și a tuburilor de presiune. După trei decenii de operare continuă la parametri nominali de temperatură și presiune, aceste componente vitale își ating limitele metalurgice de siguranță și trebuie înlocuite integral pentru a permite funcționarea în siguranță pentru încă 30 de ani. Retehnologizarea reprezintă o procedură standard la nivel global pentru reactoarele de tip CANDU, însă procesul este extrem de complex și necesită investiții de capital masive pe care Nuclearelectrica nu le putea acoperi integral din surse proprii sau din credite comerciale standard. Aprobarea boardului BEI vine după o evaluare tehnică și de mediu riguroasă a proiectului, confirmând conformitatea planurilor României cu standardele europene stricte de siguranță nucleară și decarbonizare. Această infuzie de capital de la o instituție financiară europeană validează rolul energiei nucleare ca tehnologie de tranziție curată în interiorul Uniunii Europene. Negocierile tehnice dintre echipa Nuclearelectrica și experții băncii s-au concentrat pe demonstrarea viabilității economice a proiectului și pe capacitatea operatorului de a gestiona un proiect de infrastructură de o asemenea anvergură fără a perturba piața internă. Prevenirea unui deficit masiv de producție și stabilizarea tarifelor pe piața de energie La nivelul sistemului energetic național, impactul acestei decizii este critic pentru securitatea alimentării cu electricitate. Cele două unități de la Cernavodă asigură în prezent, în condiții de funcționare la capacitate maximă, aproximativ 20% din producția națională de energie electrică, conform datelor oficiale citate de Mediafax . Scoaterea definitivă din funcțiune a Unității 1 ar fi generat un deficit instantaneu de circa 10% din consumul național, forțând România să apeleze la importuri masive sau la producție poluantă pe bază de cărbune. Prin asigurarea acestei finanțări de 800 de milioane de euro la dobânzi specifice instituțiilor financiare internaționale, mult mai avantajoase decât cele de pe piața comercială, Nuclearelectrica își poate menține calendarul de lucrări fără a pune presiune directă pe tarifele consumatorilor finali. O finanțare comercială clasică ar fi crescut costul total al proiectului, un cost suplimentar care s-ar fi reflectat în final în prețul energiei tranzacționate pe platformele OPCOM și, implicit, în facturile populației. Mai mult, menținerea în funcțiune a Unității 1 oferă stabilitate rețelei în condițiile în care România integrează tot mai multe capacități de energie regenerabilă intermitentă (eoliană și solară). Energia nucleară oferă acea putere de bandă constantă și dispecerizabilă, absolut necesară pentru a preveni fluctuațiile majore de tensiune și pentru a asigura funcționarea continuă a industriilor mari consumatoare. Calendarul opririi planificate și riscurile de execuție până în 2029 Următorul pas critic în acest proces este convocarea Adunării Generale a Acționarilor (AGA) la Nuclearelectrica pentru aprobarea formală a termenilor împrumutului BEI. Ulterior, conducerea companiei trebuie să finalizeze contractele de achiziții pentru echipamentele cu timp lung de livrare și să pregătească oprirea efectivă a Unității 1, programată să înceapă spre sfârșitul acestui deceniu.…