Prețuri carburanți mai 2026: benzina depășește motorina — NRG-IA

Benzina a trecut peste motorină la pompă, iar pentru șoferi acesta este unul dintre cele mai vizibile semnale că piața carburanților nu se mai mișcă după reperele obișnuite. La Rompetrol, diferența dintre benzina standard și motorina standard a ajuns la 44 bani/litru pe 29 mai 2026, după ce compania a scumpit benzina cu 15 bani/litru și a menținut prețul motorinei. În ultimele zece zile, potrivit Profit.ro , Rompetrol a scumpit benzina cu 50 bani/litru și a ieftinit motorina cu 35 bani/litru. Raportul clasic s-a inversat Pentru public, știrea este simplă: în unele stații, benzina costă mai mult decât motorina. Pentru piață, mecanismul este mai complex. În cazul Rompetrol, motorina standard coborâse la 9,24 lei/litru pe 28 mai, cu 29 bani sub propria benzină standard, vândută atunci cu 9,53 lei/litru. În aceeași dimineață, motorina din alte rețele mari era mai scumpă: Petrom la 9,53 lei/litru, OMV la 9,59 lei/litru, MOL la 9,54 lei/litru, Lukoil la 9,59 lei/litru și SOCAR la 9,59 lei/litru, potrivit Economica.net . Această inversare nu trebuie citită ca o regulă nouă pentru toată piața și pentru toate stațiile. Prețurile diferă în funcție de oraș, rețea, stație, momentul actualizării și politica fiecărui operator. Dar semnalul este puternic: raportul pe care mulți șoferi îl considerau stabil — motorina mai scumpă decât benzina — poate fi răsturnat rapid. Rompetrol a dus mișcarea cel mai departe Cazul Rompetrol este cel mai spectaculos pentru că rețeaua a amplificat diferența dintre cele două produse. Profit.ro notează că, la numai o lună și jumătate înainte, motorina era mai scumpă cu peste un leu pe litru decât benzina, iar pe 29 mai diferența s-a inversat până la 44 bani în favoarea motorinei. Aici este partea importantă: nu avem doar o ajustare generală de piață, ci și o decizie comercială vizibil diferită de la un operator la altul. La Rompetrol, benzina a urcat puternic, în timp ce motorina a coborât puternic. În alte rețele, diferențele au fost mai mici sau raportul a rămas mai apropiat. De aceea, inversarea trebuie explicată pe două niveluri: mecanismul general al pieței și politica de preț a fiecărei rețele. Nu există bază publică pentru a vorbi despre comportament anticoncurențial sau despre o cauză unică. Există însă date suficiente pentru a spune că Rompetrol a împins diferența mai departe decât principalii concurenți. Nu Brentul singur decide prețul de la pompă Prima eroare de interpretare este să explicăm totul prin petrol. Brentul contează, dar prețul de la pompă nu urmează mecanic doar barilul. Benzina și motorina sunt produse finite diferite, tranzacționate pe cotații internaționale diferite, cu cerere diferită, stocuri diferite și marje diferite. Consiliul Concurenței a explicat anterior că prețurile la pompă reflectă evoluția cotațiilor internaționale Platts pentru benzină și motorină, nu doar prețul țițeiului. Această diferență este esențială. Două produse obținute din același țiței pot avea dinamici diferite. Benzina poate fi susținută de cererea de sezon, mobilitate, vacanțe și consum urban. Motorina poate fi influențată de transport, agricultură, industrie, stocuri regionale și decizii fiscale. Când aceste variabile se mișcă în direcții opuse, ordinea prețurilor se poate inversa. Acciza redusă apasă motorina în jos Al doilea mecanism este fiscal. Prin OUG nr. 24/2026, nivelul accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă a fost redus temporar de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri. Diferența este de 300 lei/1.000 litri, adică 30 bani/litru înainte de TVA. Aceasta creează o presiune directă de scădere asupra motorinei, pe care benzina nu o are în aceeași formă. Decizia are logică economică: motorina este combustibil critic pentru transportul de marfă, agricultură, distribuție și multe costuri care se transmit mai departe în economie. Pentru șofer, efectul apare simplu la pompă. Pentru economie, reducerea accizei este o intervenție țintită asupra unui carburant cu impact mai mare asupra lanțurilor de aprovizionare. Plafonarea adaosului nu înseamnă preț unic Al treilea mecanism ține de OUG nr. 19/2026. Actul normativ limitează, pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026, valoarea medie a adaosului comercial pentru benzină și motorină la cel mult valoarea medie anuală a adaosului practicat în 2025 de fiecare operator economic. Limitarea se aplică pe lanțul de import, producție, distribuție și comercializare, dar raportarea se face la istoricul fiecărui operator. Aceasta este diferența pe care publicul o poate rata ușor: statul nu a fixat un preț unic la carburanți. Nu a impus aceeași marjă tuturor. A limitat adaosul în raport cu media fiecărui operator din 2025. De aceea, piața poate rămâne foarte diferită de la o rețea la alta chiar sub același cadru de intervenție. Un operator poate avea costuri, surse, stocuri, marje istorice și strategie comercială diferite de altul. Plafonarea reduce spațiul de creștere a adaosului, dar nu uniformizează prețul…