Blocajul rețelelor și scumpirea gazelor: De ce industria alimentară din România resimte un nou șoc al prețurilor la energie în 2026 — NRG-IA

Contextul energetic în 2026: Între presiunea geopolitică și limitele tehnice Sectorul energetic românesc și european traversează o perioadă de reconfigurare forțată, marcată de un paradox structural: deși investițiile în capacități noi de producție sunt teoretic în creștere, prețurile la consumatorul final, în special în sectorul industrial, rămân sub o presiune ascendentă severă. Evenimentele din primele zile ale lunii aprilie 2026 subliniază o vulnerabilitate dublă — una de aprovizionare, dictată de conflictul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, și una de infrastructură, cauzată de subdimensionarea rețelelor electrice. În timp ce cotația țițeiului Brent a depășit pragul de 110 dolari pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz, piața gazelor naturale și cea a energiei electrice din România resimt unde de șoc care se propagă rapid către industria alimentară. Conform datelor recente, producătorii din sectoarele critice, precum panificația, se confruntă cu propuneri de contracte semnificativ mai scumpe, semnalând un nou val de inflație energetică. Analiza costurilor de producție: Veriga slabă a gazelor naturale Un factor determinant în formarea prețului energiei electrice în România rămâne costul gazelor naturale, utilizate frecvent pentru echilibrarea sistemului și în centralele cu ciclu combinat. Aurel Popescu, președintele Romalimenta, a avertizat recent că furnizorii de gaze au început să transmită proiecte de contracte cu majorări cuprinse între 10% și 20%. Această evoluție are un impact devastator asupra industriei de panificație, unde aproximativ 80% din procesul de producție depinde direct de arderea gazelor. "Această influență nu poate fi evitată sub nicio formă", explică reprezentantul Romalimenta, subliniind că scumpirea energiei se va traduce inevitabil în prețuri mai mari la raft după perioada sărbătorilor pascale. Această corelație între prețul gazului și cel al alimentelor de bază evidențiază fragilitatea modelului actual de consum industrial în fața volatilității piețelor angro. Atunci când prețul gazului crește, nu doar costul direct de coacere sau procesare urcă, ci și prețul marginal al energiei electrice pe piața spot (PZU), deoarece unitățile pe gaz sunt adesea cele care stabilesc prețul de închidere al pieței în orele de vârf. Infrastructura ca barieră: Rețelele subdimensionate ale Europei O analiză recentă publicată de Energy Press și preluată de sursele naționale indică o problemă de fond la nivel european: jumătate dintre țările care raportează date oficiale nu dispun de capacitatea de rețea necesară pentru a conecta noi centrale electrice. Această realitate transformă tranziția energetică într-un proces lent și costisitor. În absența unei rețele capabile să preia energia regenerabilă (eoliană și solară), sistemul rămâne dependent de sursele convenționale, mai scumpe și mai expuse riscurilor geopolitice. Subdimensionarea rețelelor înseamnă că, deși există proiecte pentru parcuri fotovoltaice sau eoliene care ar putea scădea prețul mediu al energiei, acestea rămân blocate în etapa de avizare tehnică de racordare (ATR). Această „gâtuitură” logistică menține prețurile ridicate, deoarece oferta de energie ieftină nu poate ajunge la consumatori, forțând utilizarea capacităților vechi, ineficiente și poluante. Implicații: Vulnerabilitatea României în „economia de război” Discursul extern, inclusiv cel venit dinspre oficialii ruși precum Kirill Dmitriev, plasează România printre cele mai vulnerabile state din Uniunea Europeană în fața actualului șoc energetic. Deși astfel de declarații pot avea o componentă de propagandă, datele tehnice confirmă o expunere reală. România se confruntă cu necesitatea de a reconstrui infrastructuri critice și de a asigura rute alternative de aprovizionare într-un climat în care OPEC+ avertizează că repunerea în funcțiune a activelor avariate de război va fi extrem de costisitoare. În acest context, se conturează conceptul de „economie energetică de război”. Aceasta presupune o intervenție mai agresivă a statului în piață, limitând „mâna invizibilă” și prioritizând securitatea aprovizionării în detrimentul eficienței prețului. Pentru consumatorul industrial român, acest lucru înseamnă o predictibilitate scăzută și o nevoie urgentă de investiții în eficiență energetică proprie (prosumatori industriali) pentru a compensa tarifele de rețea în creștere. Perspective: Întoarcerea la modelul inflaționist al anilor '70? Analiștii economici avertizează asupra riscului unui șoc similar celui din anii '70, caracterizat prin stagflație — o combinație de creștere economică stagnantă și inflație ridicată. Atacurile recente asupra terminalelor petroliere rusești de la Novorosiisk și incertitudinea din Strâmtoarea Hormuz mențin prețul petrolului la peste 110 dolari, ceea ce alimentează costurile de transport și logistică pentru toate resursele energetice. Pe termen scurt și mediu, prognozele indică: Menținerea presiunii pe prețul gazelor:…