Cernavodă ar putea reveni în octombrie: 1.400 MW nucleari așteptați în sistem — NRG-IA

România ar putea recupera în octombrie aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară indisponibilă după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, o revenire care ar schimba semnificativ balanța Sistemului Energetic Național înaintea sezonului rece. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat în seara de 10 septembrie că, potrivit debitelor și prognozelor actuale, repornirea poate fi luată în calcul serios spre sfârșitul lunii septembrie și că centrala va reintra în producție „clar în luna octombrie”. Calendarul are însă o condiție fizică decisivă: apa. Dunărea rămâne la niveluri extrem de reduse, iar cele mai recente date hidrologice nu indică încă o revenire rapidă la debitele obișnuite pentru această perioadă. Nuclearelectrica nu a anunțat până acum o dată fermă pentru reconectarea reactoarelor, compania precizând că deciziile operaționale vor fi luate în funcție de prognoze și de datele tehnice disponibile. Octombrie devine noua țintă pentru revenirea Cernavodă Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie, după ce nivelul Dunării a coborât la valori excepțional de mici. Pe 13 august a fost oprită controlat și Unitatea 2, ceea ce a scos temporar din sistem întreaga producție nucleară a centralei. Din acel moment, România funcționează fără cele două unități CANDU care însumează aproximativ 1.400 MW și care, în condiții normale, asigură o parte majoră din producția internă constantă de electricitate. Pe 24 august, Nuclearelectrica confirma că ambele reactoare se află în stare sigură oprită și că nu există riscuri operaționale sau de securitate nucleară asociate acestei stări. Compania preciza totodată că va comunica deciziile privind reconectarea la Sistemul Energetic Național în funcție de evoluția prognozelor și pe baza unor date tehnice certe. Declarația lui Bolojan din 10 septembrie introduce pentru prima dată un interval politic explicit pentru revenirea centralei: finalul lui septembrie ca fereastră în care repornirea poate fi analizată serios și octombrie ca lună în care premierul estimează revenirea efectivă în producție. Dunărea rămâne mult sub media sezonieră Situația hidrologică arată de ce calendarul nu poate fi tratat încă drept o dată tehnică fixă. La 10 septembrie, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de 1.350 m³/s , față de media multianuală a lunii septembrie de 3.800 m³/s . În aval de Porțile de Fier, debitele erau în scădere. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru perioada 10–17 septembrie anticipa chiar o nouă reducere în primele patru zile, până la aproximativ 1.250 m³/s , urmată de stagnare și apoi de o revenire spre 1.350 m³/s. Chiar și la finalul intervalului prognozat, debitul ar rămâne astfel cu mult sub media sezonieră. Aceste valori nu reprezintă însă, singure, pragul de pornire al reactoarelor. Funcționarea CNE Cernavodă depinde de condițiile locale de alimentare cu apă, de parametrii instalațiilor și de respectarea tuturor limitelor tehnice și de securitate nucleară. Debitul măsurat la Baziaș este un indicator important al situației generale a Dunării, nu un buton automat de pornire a centralei. Sistemul compensează absența celor două reactoare Oprirea simultană a celor două unități a eliminat din mix una dintre cele mai stabile surse de producție ale României. Capacitatea indisponibilă trebuie compensată prin funcționarea altor centrale și, în anumite intervale, prin importuri. Transelectrica arăta încă din august că Sistemul Energetic Național rămâne stabil, iar capacitățile de producție disponibile și posibilitățile de import pot acoperi indisponibilitatea Cernavodă. Siguranța alimentării nu este echivalentă însă cu absența unui cost economic. Atunci când aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară nu sunt disponibili, sistemul trebuie să folosească mai intens alte resurse, inclusiv capacități cu costuri diferite și electricitate importată în perioadele în care producția internă nu acoperă consumul. Bolojan a legat direct oprirea Cernavodă de necesitatea folosirii altor surse și a importurilor. La începutul lunii septembrie, autoritățile indicau pentru orele de vârf un deficit de ordinul 1.200–1.300 MW , acoperit inclusiv din schimburile transfrontaliere. Revenirea a 1.400 MW ar schimba balanța înaintea iernii Repunerea în funcțiune a ambelor unități ar readuce în sistem o capacitate comparabilă cu deficitul raportat în anumite ore de vârf din această perioadă. Efectul principal ar fi creșterea producției interne ferme și reducerea presiunii asupra celorlalte capacități și asupra necesarului de import. Bolojan estimează că revenirea Cernavodă va contribui la echilibrarea sistemului, centrala reprezentând, potrivit acestuia, aproximativ 20% din producția de electricitate a României în condiții normale. Impactul asupra prețurilor este mai complex. O ofertă internă mai mare și constantă poate reduce presiunea din perioadele deficitare și poate îmbunătăți poziția României pe piața…