Bolojan acuză întârzieri majore la investițiile energetice finanțate prin Fondul pentru Modernizare — NRG-IA

Ilie Bolojan a pus una dintre cele mai dure probleme ale sectorului energetic de stat: România are fonduri europene aprobate pentru investiții în energie, dar proiectele companiilor strategice înaintează foarte lent. Potrivit datelor prezentate public și relatate de e-nergia, trei companii — Complexul Energetic Oltenia, Transelectrica și ELCEN — au proiecte de aproape 2 miliarde euro finanțate din Fondul pentru Modernizare, cu niveluri de decontare indicate la sub 10%, sub 4% și, respectiv, zero. Mesajul depășește simpla critică administrativă. Bolojan leagă direct întârzierea investițiilor de prețul energiei, competitivitatea industriei și capacitatea României de a construi producție nouă, stocare și rețele moderne. În postarea citată de e-nergia, el afirmă că scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază pentru redresarea economică și că reducerea costurilor depinde de investiții realizate, nu doar de finanțări aprobate. Fondul pentru Modernizare finanțează exact infrastructura critică a tranziției Fondul pentru Modernizare este unul dintre cele mai importante instrumente europene pentru investiții energetice în statele membre cu venituri mai reduse. Comisia Europeană arată că fondul sprijină modernizarea sistemelor energetice, eficiența energetică, energia regenerabilă, stocarea, rețelele energetice, interconexiunile și tranziția justă în regiunile dependente de carbon. România se află printre beneficiarii fondului, care este finanțat din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, EU ETS. Din acest motiv, întârzierile semnalate nu afectează doar o linie de finanțare europeană. Ele ating exact zonele în care România are nevoie de investiții rapide: capacități noi de producție, înlocuirea treptată a lignitului, integrarea regenerabilelor, creșterea capacității de transport, interconexiuni și cogenerare eficientă pentru București. Bolojan susține că România are investiții nerambursabile aprobate de 12 miliarde euro prin Fondul pentru Modernizare, dintre care 7,7 miliarde euro sunt alocate energiei. Fondurile ar fi transferate, dar proiectele se realizează cu mare greutate. CE Oltenia: sub 10% la proiectele care trebuie să înlocuiască lignitul Cel mai sensibil caz este Complexul Energetic Oltenia. Potrivit datelor prezentate de Bolojan, compania are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 milioane euro, pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Nouă ar fi fost semnate în vara anului 2023, iar două în 2024. Lucrările decontate ar reprezenta sub 10%, iar centralele pe gaz ar avea risc mare să nu fie finalizate la termen. Contextul este esențial. CE Oltenia anunța încă din 2022 că proiectele din Planul de Restructurare și Decarbonare includ opt parcuri fotovoltaice, cu o capacitate instalată de 735 MW, și două unități pe gaz, la Turceni și Ișalnița, cu o capacitate totală de 1.325 MW. Aproximativ 895 milioane euro urmau să fie alocate din Fondul pentru Modernizare, iar calendarul estimativ indica parcurile fotovoltaice pentru 2024 și blocurile pe gaz de la mijlocul anului 2026. Miza este dublă. Pe de o parte, aceste investiții sunt parte a transformării CE Oltenia din producător pe lignit într-un portofoliu mai puțin carbon-intensiv. Pe de altă parte, centralele pe gaz ar trebui să asigure capacitate controlabilă într-un sistem care integrează tot mai mult solar și eolian. Întârzierea lor poate crea presiune simultană pe decarbonizare și pe adecvanța sistemului energetic. Bolojan avertizează că nefinalizarea acestor proiecte poate crea probleme serioase privind jaloanele de decarbonizare și poate duce la pierderea fondurilor europene. Formularea corectă este risc de pierdere, nu pierdere deja produsă, dar riscul este relevant pentru că proiectele au termene asociate finanțării și obiectivelor energetice asumate. Transelectrica: sub 4% pe proiecte de rețea, interconexiuni și stații În cazul Transelectrica, datele invocate indică 11 contracte, în valoare totală de peste 530 milioane euro, pentru linii electrice noi, interconexiuni și retehnologizări de stații. Bolojan afirmă că, după patru ani, au fost decontate lucrări de aproape 20 milioane euro, adică sub 4%. Lista publică a Transelectrica arată că proiectele finanțate din Fondul pentru Modernizare includ linii de 400 kV, proiecte din Axul Banat, trecerea unor axe la 400 kV, stații digitale, compensare de putere reactivă, sisteme smart grid și lucrări pentru integrarea surselor regenerabile. Exemplele includ linia Constanța Nord–Medgidia Sud, linia Gădălin–Suceava, Axul Banat Reșița–Timișoara/Săcălaz, Axul Banat Timișoara/Săcălaz–Arad și trecerea la 400 kV a axului Brazi Vest–Teleajen–Stâlpu. Aici problema este structurală. România poate aproba mii de MW de producție regenerabilă, dar fără rețele de transport, stații modernizate, capacitate de evacuare și interconexiuni, energia nouă intră greu în sistem sau produce congestii, restricții și costuri suplimentare. Rețeaua este infrastructura care…