Consumul redus seara poate limita importurile și costurile după oprirea reactoarelor de la Cernavodă — NRG-IA

Ilie Bolojan a plasat consumul din orele de seară în centrul problemei energetice a României: țara dispune de energie solară abundentă și ieftină la prânz, dar ajunge să importe electricitate scumpă după apus. Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă accentuează acest dezechilibru, deoarece elimină temporar aproximativ 1.400 de megawați care, în mod normal, ar fi fost disponibili continuu, inclusiv în intervalele de consum maxim. În termeni practici, optimizarea consumului înseamnă ca gospodăriile și companiile să reducă sau să amâne utilizările care nu sunt urgente în fereastra critică de seară. Mașinile de spălat, boilerele electrice, încărcarea automobilelor, unele instalații de climatizare și procesele industriale flexibile pot fi mutate înainte sau după orele în care cererea este mare, producția solară a dispărut, iar energia suplimentară trebuie cumpărată la prețuri mai ridicate. Această ajustare nu înlocuiește producția de la Cernavodă și nu transferă către populație responsabilitatea funcționării sistemului. Ea reprezintă însă măsura cu efectul cel mai rapid: fiecare megawatt care nu mai este solicitat seara este un megawatt pe care România nu trebuie să îl obțină în acel moment din importuri, hidrocentrale, centrale pe gaze, cărbune sau baterii. Vârful poate ajunge la aproximativ 7.300 de megawați Ministerul Energiei estima pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 de megawați și o producție internă cuprinsă între 4.000 și 4.300 de megawați. Diferența urma să fie acoperită prin importuri comerciale, fără ca autoritățile să anticipeze întreruperi pentru populație. Estimarea a fost comunicată în contextul opririi Unității 1 de la Cernavodă. Deconectarea ulterioară a Unității 2 poate mări diferența dintre consum și producția internă cu până la încă aproximativ 700 de megawați, dacă alte centrale nu își cresc producția și dacă vântul sau consumul nu evoluează favorabil. Aceasta este o proiecție tehnică, nu un nivel garantat al importului. Cele două reactoare au împreună o putere electrică brută de aproximativ 1.413 megawați și asigură, în condiții normale, aproape o cincime din electricitatea produsă în România. Valoarea lor pentru sistem nu rezultă doar din cantitatea anuală de energie, ci din faptul că produc aproape constant, indiferent de oră, lumină sau vânt. Într-o seară cu un consum de 7.300 de megawați, absența întregii producții nucleare echivalează cu aproape o cincime din necesarul instantaneu. Sistemul nu trebuie să găsească o singură centrală care să înlocuiască această putere, ci să combine mai multe surse, fiecare cu propriile limite tehnice și economice. De ce orele 20:00–23:00 sunt cele mai dificile În timpul zilei, instalațiile fotovoltaice mari și cele ale prosumatorilor pot reduce puternic energia solicitată din rețea. Pe măsură ce soarele apune, această producție scade rapid, dar consumul gospodăriilor rămâne ridicat: funcționează climatizarea, aparatele de gătit, iluminatul, boilerele, mașinile de spălat și electronicele. Ilie Bolojan a descris anterior această diferență prin contrastul dintre energia aproape gratuită în anumite ore de prânz și prețurile de 700–800 de lei pe megawatt-oră care puteau apărea în intervalul de vârf 20:00–22:00. Soluțiile anunțate de Guvern — contoare inteligente și baterii — urmăresc tocmai mutarea unei părți din energie și consum din orele ieftine către cele scumpe. Oprirea Cernavodă adaugă o dificultate nouă peste această problemă structurală. Până acum, producția nucleară continua să livreze aproximativ aceeași putere după dispariția soarelui. Fără ea, scăderea producției fotovoltaice trebuie compensată simultan cu cei aproximativ 1.400 de megawați retrași de la centrala nucleară. Reducerea voluntară a consumului nu trebuie să fie spectaculoasă pentru a conta. O diminuare națională de 100 de megawați menținută timp de trei ore înseamnă 300 de megawați-oră care nu mai trebuie importați sau produși în surse mai scumpe. La 500 de megawați, diferența ajunge la 1.500 de megawați-oră într-o singură seară. Importurile acoperă diferența, dar depind de întreaga regiune Prima sursă de compensare este piața europeană. România poate importa energie din statele vecine atât timp cât există ofertă comercială, capacitate disponibilă pe liniile transfrontaliere și condiții tehnice sigure pentru transport. Importul nu este o măsură de avarie. El face parte din funcționarea normală a pieței europene, în care România cumpără energie atunci când producția internă este insuficientă sau mai scumpă și exportă atunci când dispune de surplus. Problema apare în orele de seară, când mai multe state din regiune caută simultan energie suplimentară. Producția solară scade pe o arie extinsă, temperaturile ridicate mențin consumul pentru răcire, iar seceta afectează hidrocentralele și unele centrale care folosesc apa râurilor în procesele tehnologice. Bolojan a avertizat anterior că posibilitățile de import dinspre Europa Centrală și de Vest sunt limitate de…