Nuclearelectrica pierde 1 miliard lei la BVB din cauza secetei — NRG-IA

Corecție masivă la BVB: Nuclearelectrica pierde 1 miliard de lei în câteva minute Nuclearelectrica a pierdut un miliard de lei din capitalizare joi dimineață la Bursa de Valori București, după ce acțiunile SNN au scăzut cu 5% în deschiderea ședinței de tranzacționare. Această reacție severă a pieței de capital vine ca urmare directă a opririi controlate a ambelor reactoare nucleare de la Cernavodă, o situație fără precedent în istoria recentă a Sistemului Energetic Național. Investitorii au reacționat rapid la perspectiva unor venituri diminuate în plină perioadă de consum estic ridicat. Deprecierea bruscă a titlurilor SNN reflectă îngrijorările legate de durata indisponibilității celor două unități, care asigură în mod normal aproximativ 20% din producția națională de energie electrică. Oprirea intempensivă a Unității 2, la scurt timp după ce Unitatea 1 fusese deja deconectată preventiv, a lăsat piața locală fără cea mai stabilă sursă de bandă. Deși compania de stat a încheiat recent acorduri financiare solide, vulnerabilitatea operațională în fața factorilor de mediu a declanșat un semnal de alarmă pe piața bursieră. Transelectrica a transmis că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții de siguranță, însă echilibrarea rețelei se realizează în prezent prin importuri comerciale masive. Aceste achiziții transfrontaliere, realizate în condiții de piață liberă, vin cu costuri ridicate care ar putea pune presiune pe prețurile din piața spot. Pentru acționari, oprirea prelungită înseamnă nu doar pierderi directe de producție, ci și potențiale penalități sau costuri suplimentare pentru dezechilibrele create în rețea. Seceta extremă și debitul critic al Dunării blochează circuitele de răcire Cauza tehnică a acestei duble opriri este seceta severă care a afectat întregul bazin hidrografic al Dunării, determinând scăderea debitului fluviului la niveluri de avarie în zona prizei de apă de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat încă de marți, la ora 11:00, ca măsură strict preventivă pentru protejarea instalațiilor interne. Ulterior, degradarea continuă a debitelor și imposibilitatea de a asigura răcirea optimă au forțat operatorul de stat să deconecteze și Unitatea 2 de la rețea. Procedurile de securitate nucleară sunt extrem de riguroase și interzic funcționarea reactoarelor atunci când nivelul apei de răcire coboară sub pragurile critice de siguranță. Debitul Dunării a ajuns la aproape o treime din media specifică acestei perioade, un fenomen care limitează sever capacitatea de disipare a căldurii reziduale. Deși Nuclearelectrica a realizat în trecut lucrări de dragare și optimizare a canalului de aducțiune, severitatea secetei din iulie 2026 a depășit scenariile standard de operare. Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a subliniat că acest incident arată cât de vulnerabilă este infrastructura energetică națională în fața schimbărilor hidrologice rapide. În acest context, el a atras atenția că proiecte majore de infrastructură, precum hidrocentrala de acumulare prin pompaj Porțile de Fier III, trebuie analizate cu o prudență deosebită. Dependența excesivă de resursele de apă ale Dunării, fără o diversificare reală a surselor de răcire sau stocare, riscă să transforme perioadele de secetă în crize sistemice recurente. Deficit de producție pe piață: importuri masive și apel de urgență la bateriile prosumatorilor Ieșirea simultană din funcțiune a celor două reactoare, cu o capacitate instalată cumulată de 1.400 MW, a creat un gol masiv de producție în rețea. Pentru a compensa această pierdere, România a devenit dependentă de importurile de energie electrică din țările vecine interconectate. Totuși, prețurile mari din piețele regionale în orele de vârf de seară reprezintă o provocare majoră pentru furnizorii locali, care trebuie să achiziționeze energie scumpă pentru a acoperi consumul clienților din portofoliu. În acest scenariu de criză, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) a lansat un apel public inedit către toți prosumatorii care dețin sisteme de stocare în baterii. Aceștia sunt îndemnați să injecteze energie în rețeaua națională în intervalul critic 20:00–23:00, momentul de vârf de consum în care lipsa producției nucleare se resimte cel mai acut. APCE a subliniat că puterea cumulată a prosumatorilor din România se apropie de triplul capacității centralei de la Cernavodă, reprezentând o resursă strategică neexploatată complet. Această mobilizare voluntară a stocării distribuite ar putea asigura o atenuare a șocurilor de frecvență în rețeaua de distribuție. Totuși, mecanismele tehnice de remunerare și coordonare a acestor injecții rapide de energie din baterii sunt încă în fază incipientă în România. Incidentul actual demonstrează că descentralizarea rețelei și integrarea rapidă a sistemelor de stocare nu mai sunt doar obiective ecologice, ci necesități stringente de securitate națională în fața vulnerabilității marilor producători…