Capacitatea nucleară globală crește cu 44% până în 2036 — NRG-IA

Expansiunea atomică globală accelerează cu 44% până în 2036 — producția de bandă redevine prioritate Capacitatea nucleară globală de producție va crește cu 44% în următorul deceniu, conform prognozelor din iulie 2026, pe măsură ce statele caută surse constante de energie pentru a acoperi consumul centrelor de date AI și pentru a reduce emisiile de carbon. Această expansiune masivă este condusă în principal de China, care își extinde accelerat flota de reactoare, dar reflectă și o reevaluare strategică a energiei nucleare în Europa și Statele Unite. Rețelele electrice moderne, supuse unei presiuni duble din cauza decarbonizării și a digitalizării accelerate, necesită surse de generare stabile și independente de factorii meteorologici. La nivel local, importanța critică a energiei nucleare a fost demonstrată recent de repornirea unui reactor de la centrala Cernavodă în iulie 2026. Această revenire în sistem a temperat imediat vârfurile extreme de preț de pe piața spot din România, după o perioadă de tensiune în rețea provocată de opriri temporare programate. Amintim că, în primăvara acestui an, oprirea temporară a ambelor unități de la Cernavodă pentru lucrări de mentenanță a lăsat țara fără producție nucleară timp de cel puțin trei săptămâni, evidențiind vulnerabilitatea rețelei naționale în lipsa acestei surse de bandă. Revenirea reactorului românesc pe piață a coincis cu o perioadă de caniculă intensă, oferind un balon de oxigen pentru Sistemul Energetic Național (SEN). Fără cele două unități nucleare funcționale, România a fost extrem de expusă importurilor de energie la prețuri record pe piața regională. Această situație a demonstrat clar că securitatea energetică pe termen scurt nu poate fi garantată exclusiv prin capacități intermitente de energie regenerabilă, în absența unei baze solide de producție continuă. Cererea de calcul pentru inteligența artificială și securitatea aprovizionării forțează renașterea nucleară Principalul motor al acestei creșteri globale este dublu: explozia consumului de electricitate generat de centrele de date pentru inteligență artificială și eliminarea treptată a subvențiilor pentru regenerabile în piețe cheie, cum sunt Statele Unite. În SUA, prețurile contractelor pe termen lung (PPA) pentru energie curată sunt estimate să crească semnificativ din cauza cererii mari venite de la giganți tehnologici precum Google sau Meta, suprapusă peste reducerea stimulentelor guvernamentale. Această dinamică economică forțează companiile tech să caute alternative stabile și predictibile pe termen lung. Pentru a-și asigura resursele de energie necesare pe termen lung, marii actori tehnologici investesc direct în tehnologii nucleare de generație viitoare. Recent, Google a sprijinit financiar startup-ul european Proxima Fusion într-o rundă de finanțare de 468 de milioane de dolari, cu scopul de a dezvolta prima centrală comercială de fuziune nucleară din Europa. Această mișcare arată că marile corporații nu se mai limitează la achiziția de certificate verzi de pe piață, ci finanțează direct tehnologii capabile să livreze energie curată non-stop. În paralel, chiar și sectorul transportului maritim global analizează propulsia nucleară ca o alternativă viabilă pe termen lung. Pe măsură ce combustibilii verzi alternativi se dovedesc greu de scalat și extrem de costisitori, armatorii se confruntă cu o alegere dificilă între utilizarea combustibililor fosili tradiționali și adoptarea reactoarelor nucleare modulare montate direct pe navele comerciale pentru a atinge țintele internaționale de decarbonizare. Facturi mai mici și stabilitate pentru rețelele dependente de gazele naturale Integrarea unei capacități nucleare mai mari are un impact direct asupra costurilor suportate de consumatorii finali. Potrivit unui raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), dependența prelungită a Europei de centralele pe gaze naturale pentru acoperirea vârfurilor de consum riscă să majoreze facturile la electricitate ale gospodăriilor cu până la 120 de euro pe an. În acest context, energia nucleară acționează ca o ancoră de preț esențială pentru stabilitatea macroeconomică a continentului. Producția constantă, independentă de condițiile meteorologice, reduce necesitatea pornirii centralelor marginale pe gaz, care stabilesc prețul de închidere al pieței în momentele de vârf de consum. În România, revenirea unității de la Cernavodă a demonstrat exact acest mecanism, coborând prețurile spot și reducând expunerea țării la importuri scumpe într-o perioadă de consum ridicat. Acest caz evidențiază de ce statele membre ale Uniunii Europene își revizuiesc strategiile naționale pentru a include noi capacități nucleare în mixul de producție. Provocările lanțului de aprovizionare și riscurile de finanțare pe termen scurt Deși perspectivele pe termen lung indică o creștere masivă de 44% a capacității globale, industria nucleară se confruntă cu termene strânse de execuție și costuri…