Cernavodă 3 și 4 primesc ATR de 1.329,6 MW: miza nucleară schimbă presiunea pe rețeaua din Dobrogea — NRG-IA

Dobrogea devine punctul de întâlnire dintre nuclear și regenerabile Proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă intră într-o etapă tehnică esențială prin avizul tehnic de racordare pentru 1.329,6 MW. Nu este momentul producerii de energie, ci momentul în care proiectul nuclear începe să fie tratat concret în arhitectura de rețea a Dobrogei, una dintre cele mai tensionate zone energetice ale României. Această etapă schimbă lectura proiectului. Cernavodă 3 și 4 nu mai sunt doar un obiectiv strategic aflat pe hârtie, ci un proiect care începe să revendice loc tehnic într-o regiune unde eolienele, fotovoltaicele, interconexiunile și liniile de transport trebuie să funcționeze într-un sistem coerent. 1.329,6 MW nu sunt doar o cifră nucleară, ci o cifră de sistem Cele două unități CANDU sunt prezentate de Nuclearelectrica drept proiect strategic pentru independența energetică și decarbonizarea României, inclus în documentele majore de planificare energetică. În comunicările recente, compania a indicat pentru Unitățile 3 și 4 o producție estimată de aproximativ 10 TWh/an și dublarea producției nucleare a României după intrarea în operare a celor patru unități CANDU. Dar cifra ATR-ului trebuie citită dincolo de proiectul nuclear. Ea intră în aceeași ecuație cu avizele de racordare emise pentru mii de MW de proiecte energetice, într-o piață în care accesul la rețea a devenit una dintre cele mai valoroase resurse. Profit.ro a relatat recent despre ATR-uri emise pentru aproximativ 80.000 MW, de aproape zece ori puterea actuală necesară de energie a României. În acest context, un ATR nuclear de peste 1,3 GW are o greutate diferită față de un portofoliu regenerabil speculativ. Este legat de un proiect strategic de stat, cu amplasament fix, durată lungă de dezvoltare și impact direct asupra securității energetice. Rețeaua din sud-est devine condiția critică Transelectrica a semnalat în documentele de dezvoltare a rețelei că producția regenerabilă din sud-estul României și din Bulgaria poate accentua problemele de evacuare a puterii din zonă, iar decizia privind Unitățile 3 și 4 este importantă pentru profilarea proiectelor de dezvoltare a rețelei și a volumului investițional necesar. Aceasta este cheia subiectului: Dobrogea nu mai poate fi analizată doar ca „paradis regenerabil”. Devine o regiune de echilibru între producție variabilă și producție în bandă, între proiecte private și proiecte strategice, între ambiție investițională și capacitate fizică de evacuare. În aprilie 2026, Transelectrica a anunțat un proiect de tip smart grid pentru optimizarea funcționării liniilor de 400 kV existente în SEN, utilizate inclusiv pentru evacuarea puterii din centrala nucleară Cernavodă și centralele regenerabile din Dobrogea. Această formulare arată exact suprapunerea care definește noua etapă: nuclearul și regenerabilele nu sunt două teme separate, ci două presiuni asupra aceleiași infrastructuri. Nuclearul nu concurează regenerabilele, dar schimbă ordinea de prioritate tehnică Cernavodă 3 și 4 nu trebuie puse în opoziție cu regenerabilele. România are nevoie de energie nucleară pentru producție stabilă și de regenerabile pentru accelerarea decarbonizării și reducerea dependenței de combustibili fosili. Problema reală este integrarea lor simultană. Nuclearul aduce predictibilitate și funcționare în bandă. Regenerabilele aduc volume mari, dar variabile. Rețeaua trebuie să acomodeze ambele logici, fără să transforme Dobrogea într-o zonă în care proiectele există pe hârtie, dar capacitatea de evacuare devine blocajul final. De aici rezultă miza ATR-ului: el nu este doar un pas pentru EnergoNuclear sau Nuclearelectrica, ci un test pentru modul în care România planifică rețeaua într-o zonă unde viitorul energetic vine din mai multe direcții simultan. Tema avizelor devine politică de sistem Discuția despre racordare a devenit mai dură în 2026, pe fondul acuzațiilor privind proiecte speculative și capacitate de rețea blocată artificial. Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea „deparazitării” rețelelor de avize care nu se materializează, iar ANRE a propus reguli mai stricte privind garanțiile de racordare. În această dezbatere, proiectul Cernavodă 3 și 4 ocupă o poziție aparte. Nu este un proiect oportunist care testează piața, ci un activ strategic de infrastructură energetică. Tocmai de aceea, alocarea de capacitate pentru U3-U4 pune presiune suplimentară pe curățarea cozii de racordare și pe prioritizarea proiectelor care au capacitate reală de finanțare și execuție. Adevărata miză: cine construiește rețeaua înainte să devină prea târziu România nu are o problemă de lipsă de proiecte energetice. Are o problemă de sincronizare între proiecte, rețea, finanțare și calendar. În Dobrogea, această problemă devine vizibilă mai repede decât în alte regiuni, pentru că acolo se întâlnesc Cernavodă, eolianul, solarul, interconexiunile și presiunea de export sau echilibrare regională. ATR-ul de 1.329,6 MW pentru Unitățile 3 și 4 nu…