Cernavodă rămâne oprită: Dunărea la o treime din debitul mediu și estimări de +5% pentru facturile din 2027 — NRG-IA

Centrala nucleară de la Cernavodă se îndreaptă spre sfârșitul lunii august cu ambele unități oprite și fără un termen ferm de reconectare. La 22 august, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era de numai 1.300 m³/s, față de media multianuală de 3.900 m³/s pentru luna august. Prognoza hidrologică indică o creștere spre aproximativ 1.550 m³/s până la sfârșitul intervalului analizat, dar nivelul rămâne mult sub normalul sezonier. Situația a schimbat și așteptările privind repornirea reactoarelor. După ce în prima parte a lunii erau luate în calcul, orientativ, datele de 23 august pentru Unitatea 1 și 30 august pentru Unitatea 2, doi secretari de stat din Ministerul Energiei au indicat în ultimele zile că revenirea până la 31 august este acum puțin probabilă. Nuclearelectrica nu a anunțat un nou termen ferm, iar reconectarea depinde de nivelul efectiv al apei la Cernavodă, de parametrii instalațiilor și de menținerea marjelor de securitate nucleară. Pentru sistemul energetic, consecința este absența în continuare a aproximativ 1.400 MW de producție nucleară disponibilă în mod normal continuu, inclusiv în orele de seară în care producția fotovoltaică dispare. România poate acoperi consumul prin alte surse și importuri, însă indisponibilitatea prelungită modifică structura resurselor folosite și poate crește costul energiei în intervalele cele mai tensionate. Autoritățile au trecut la intervenții directe asupra debitelor Scăderea Dunării a determinat trecerea de la monitorizarea situației hidrologice la un set de intervenții fizice menite să îmbunătățească alimentarea cu apă a zonei Cernavodă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat continuarea lucrărilor de dragare și realizarea unui epiu pe Dunărea Veche, o construcție hidrotehnică destinată ghidării curentului și redistribuirii apei către zona relevantă pentru alimentarea centralei. Au fost prevăzute și pompe de mare capacitate, iar Ministerul Apărării participă la măsurători topobatimetrice și geodezice și la lucrări subacvatice. În paralel, Hidroelectrica a început să suplimenteze debitul prin eliberarea din acumulările de pe Olt a unei cantități suplimentare de apă corespunzătoare unui debit mediu de 50 m³/s, timp de cinci zile. Măsurile urmăresc să crească volumul de apă disponibil în zona Cernavodă, însă efectul lor nu poate fi transformat automat într-o dată de repornire. Debitului măsurat la Baziaș îi trebuie timp pentru a se propaga pe sectorul românesc al Dunării, iar condițiile locale din zona prizei centralei sunt influențate de distribuția debitelor, lucrările hidrotehnice și geometria albiei. Prognoza Dunării indică o ameliorare, dar de la un nivel extrem de scăzut La 22 august, cei 1.300 m³/s măsurați la Baziaș reprezentau aproximativ o treime din media multianuală a lunii august. Prognoza indică stagnarea debitului în primele zile, urmată de o creștere spre aproximativ 1.550 m³/s. Creșterea este favorabilă, dar chiar și valoarea prognozată ar reprezenta mai puțin de jumătate din media multianuală a lunii. Pentru CNE Cernavodă, debitul la intrarea Dunării în România nu este însă indicatorul care decide singur repornirea. Nuclearelectrica precizează că revenirea unităților în sistem se va face numai atunci când parametrii locali permit operarea în condiții de securitate nucleară. Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, după ce nivelul Dunării a ajuns la valori foarte scăzute. Unitatea 2 a putut continua temporar producția după o ameliorare locală a condițiilor, dar a fost oprită controlat la 13 august, când scăderea apei a continuat. Ambele reactoare sunt în stare oprită sigură. Problema actuală este disponibilitatea producției de electricitate, nu siguranța nucleară a instalației. România pierde temporar una dintre cele mai stabile surse de producție Cele două unități de la Cernavodă produc împreună aproximativ 10,6 TWh net într-un an cu funcționare normală și asigură în mod obișnuit aproximativ 18–20% din producția de electricitate a României. Diferența față de multe alte tehnologii este profilul producției. Reactoarele furnizează energie aproape constant, fără dependență de vânt, radiație solară sau variații intrazilnice. Absența simultană a celor două unități devine astfel mai dificil de înlocuit în orele de consum ridicat, în special seara. Secretarul de stat Cristian Bușoi a arătat că, în perioadele fără producția Cernavodă, România este obligată să achiziționeze energie mai scumpă în anumite intervale, indicând pentru vârful de seară valori de aproximativ 200–208 euro/MWh. Aceste niveluri descriu anumite ore ale pieței angro și nu reprezintă prețul mediu al energiei și nici prețul final din facturile consumatorilor. Prelungirea opririi poate conta însă și pentru contractările viitoare. Furnizorii și producătorii trebuie să includă în prețurile contractelor riscurile legate de disponibilitatea resurselor, necesarul de import și costurile de echilibrare. Cu cât indisponibilitatea unei…