Cernavodă ar putea reporni la 1 noiembrie. Nuclearelectrica reduce profitul brut estimat cu aproape 1 miliard lei — NRG-IA

Nuclearelectrica estimează că cele două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă ar putea reveni în funcțiune începând cu 1 noiembrie 2026, după opririle prelungite provocate de nivelul scăzut al Dunării. Data este inclusă în proiectul de rectificare a bugetului companiei, care arată amploarea consecințelor financiare ale indisponibilității centralei: profitul brut estimat pentru 2026 scade cu aproape un miliard de lei, iar cantitatea de energie electrică prevăzută pentru livrare în sistemul național se reduce cu peste un sfert față de planificarea inițială. Conform documentelor publicate pentru Adunarea Generală a Acționarilor din 29 octombrie, profitul brut bugetat coboară de la 2,4 miliarde la 1,4 miliarde de lei, o reducere de 41,5%. În același timp, energia electrică estimată a fi livrată în Sistemul Energetic Național (SEN) scade de la 9.080 GWh la 6.743 GWh. Diferența de 2.337 GWh reflectă efectul cumulat al opririlor neplanificate ale unităților nucleare din cursul anului. Consecințele depășesc veniturile pierdute din energia care nu a mai putut fi produsă și vândută. Nuclearelectrica estimează și o majorare de aproximativ 266 de milioane de lei a costurilor cu energia electrică achiziționată în perioadele de oprire. Pentru sistemul energetic românesc, absența celor două reactoare înseamnă o reducere importantă a producției interne disponibile, care trebuie compensată prin alte centrale, importuri sau modificarea fluxurilor comerciale. Seceta reduce cu peste un sfert energia estimată a fi livrată de Cernavodă în 2026 Centrala de la Cernavodă traversează una dintre cele mai dificile perioade operaționale din ultimii ani. Cele două unități nucleare, cu o putere instalată cumulată de aproximativ 1.400 MW, reprezintă în mod obișnuit o sursă majoră de electricitate pentru România. Funcționarea lor continuă permite furnizarea unor cantități importante de energie independent de variațiile zilnice ale producției eoliene și fotovoltaice. Problemele din 2026 au avut însă cauze distincte. Unitatea 2 a fost oprită între 4 și 30 mai, timp de 624 de ore, în urma unei defecțiuni tehnice la transformatorul de evacuare a puterii. Ulterior, reducerea semnificativă a debitului Dunării a determinat oprirea controlată a Unității 1 începând cu 28 iulie și a Unității 2 din 13 august. Astfel, impactul anual cumulează atât indisponibilitatea tehnică din primăvară, cât și oprirea prelungită provocată de condițiile hidrologice. Apa Dunării este esențială pentru funcționarea sistemelor de răcire ale centralei. Reactoarele de tip CANDU utilizează circuite și echipamente specializate pentru transferul și evacuarea căldurii, iar operarea acestora presupune respectarea unor parametri tehnici stricți. Scăderea nivelului fluviului poate limita disponibilitatea apei necesare funcționării în condiții normale, obligând operatorul să reducă puterea sau să oprească unitățile. Potrivit notei de fundamentare a rectificării bugetare, programul de livrare a energiei electrice în SEN este redus cu 2.337 GWh, echivalentul unei diminuări de aproximativ 25,7% față de estimarea inițială. Cantitatea reprezintă o parte substanțială din producția anuală planificată a centralei și arată cât de puternic poate afecta un episod hidrologic sever chiar și o tehnologie energetică asociată în mod obișnuit cu producția constantă. Aproape un miliard de lei dispare din profitul brut bugetat al Nuclearelectrica Rectificarea bugetară traduce pierderea producției în indicatori financiari concreți. Profitul brut estimat pentru întregul an 2026 scade de la 2,401 miliarde la 1,405 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 996 de milioane de lei. Profitul net bugetat coboară, la rândul său, de la 2,065 miliarde la 1,178 miliarde de lei, cu 42,9% sub nivelul prevăzut anterior. Veniturile totale estimate sunt revizuite de la 5,835 miliarde la 4,964 miliarde de lei, în scădere cu 14,9%. Componenta cea mai afectată este cea a veniturilor din energia electrică produsă și vândută, pentru care compania estimează un minus de aproximativ 991 de milioane de lei. Reducerea cantităților comercializate constituie principalul factor al acestei evoluții, fiind compensată doar parțial de prețurile medii de vânzare estimate mai mari. Presiunea asupra profitabilității este amplificată de creșterea cheltuielilor. În bugetul rectificat, cheltuielile totale urcă de la 3,435 miliarde la 3,559 miliarde de lei, o majorare de aproximativ 125 de milioane de lei. Astfel, diminuarea veniturilor totale cu 871 de milioane de lei și creșterea cheltuielilor explică împreună reducerea de aproape un miliard de lei a profitului brut bugetat. Un indicator suplimentar arată cât de mult s-a deteriorat perspectiva pentru a doua jumătate a anului. Nuclearelectrica a raportat un profit net de aproximativ 1,184 miliarde de lei în primul semestru din 2026, în timp ce noua estimare pentru întregul an este de numai 1,178 miliarde de lei. Comparația indică un rezultat net cumulat…