Cernavodă: Dunărea crește cu 4 cm, iar Unitatea 2 primește cel puțin nouă zile de funcționare — NRG-IA

Cernavodă a câștigat o marjă critică de timp după intervențiile executate în ultimele zile pe Brațul Bala și o evoluție a nivelului Dunării mai favorabilă decât prognoza. În dimineața de 9 august, nivelul apei era cu 4 cm mai ridicat decât cu 24 de ore înainte, deși prognoza anticipase o scădere de 4 cm. Diferența dintre cele două evoluții înseamnă un câștig net de 8 cm față de scenariul hidrologic estimat. Radu Miruță a anunțat că această marjă permite, pe prognoza actuală, funcționarea Unității 2 a CNE Cernavodă pentru cel puțin încă nouă zile . Este unitatea care asigură în prezent aproape întreaga producție nucleară a României, după ce Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie din cauza nivelului extrem de redus al Dunării. Cei 8 cm nu reprezintă, însă, o creștere fizică de 8 cm a fluviului într-o singură zi. Măsurătoarea efectivă este de +4 cm . Ceilalți 4 cm provin din diferența față de scăderea care fusese prognozată. Distincția este importantă, pentru că descrie exact rezultatul obținut: situația s-a îmbunătățit cu 8 cm față de traiectoria anticipată, în timp ce nivelul măsurat a crescut efectiv cu 4 cm. Patru barje și lucrări pe Brațul Bala redistribuie o parte din debit Creșterea vine după o succesiune de intervenții executate pentru a păstra mai multă apă pe traseul Dunării Vechi, relevant pentru alimentarea zonei Cernavodă. Sâmbătă, 8 august, autoritățile au finalizat scufundarea controlată a ultimelor două dintre cele patru barje amplasate în zona Brațului Bala. Două dintre ele au fost poziționate la aproximativ 500 de metri de intrarea în braț, iar alte două mai în amonte, într-o configurație care formează două praguri artificiale. Rolul acestor structuri temporare este hidraulic: reduc cantitatea de apă atrasă spre Brațul Bala și favorizează menținerea unui debit mai mare pe Dunărea Veche. Intervenția nu creează apă suplimentară și nu formează un baraj pe Dunărea principală, ci modifică distribuția locală a unui debit deja foarte redus. Operațiunea cu barjele s-a adăugat lucrărilor de dragaj și intervenției realizate pe 3 august în zona stâncii Pârjoaia. Împreună, măsurile urmăresc să câștige centimetri suplimentari de nivel în aval într-o perioadă în care fiecare variație devine relevantă pentru funcționarea centralei nucleare. Specialiștii estimaseră înaintea finalizării operațiunii că sistemul cu patru barje ar putea ridica nivelul cu aproximativ 6–7 cm pe Dunărea Veche imediat după bifurcația cu Brațul Bala și ar putea produce un efect de aproximativ 2–4 cm la Cernavodă. Creșterea de 4 cm raportată duminică se înscrie în această ordine de mărime, dar nu poate fi atribuită integral ultimelor barje scufundate. Propagarea efectului hidraulic pe distanța de aproximativ 60 km până la Cernavodă necesită timp, iar nivelul măsurat este rezultatul combinat al intervențiilor executate și al evoluției naturale a fluviului. Unitatea 2 păstrează aproximativ 700 MW nucleari în sistem Situația actuală este cu atât mai importantă pentru Sistemul Energetic Național cu cât România funcționează deja cu numai una dintre cele două unități de la Cernavodă. Nuclearelectrica a anunțat pe 27 iulie că Unitatea 1 urma să fie oprită controlat și deconectată de la SEN în dimineața zilei de 28 iulie, din cauza nivelului foarte scăzut, fără precedent, al Dunării în contextul secetei severe. Măsura a fost aplicată conform procedurilor centralei pentru asemenea condiții hidrologice. Unitatea 1 are o putere nominală instalată de aproximativ 706,5 MW, iar Unitatea 2 de aproximativ 704,8 MW. În condiții normale, cele două aduc împreună peste 1.400 MW de capacitate nucleară stabilă sistemului românesc. Menținerea Unității 2 în funcțiune păstrează, prin urmare, aproximativ jumătate din capacitatea nucleară normală a Cernavodă într-o perioadă în care și hidroenergia este afectată de secetă, iar producția eoliană și fotovoltaică variază puternic în funcție de condițiile meteorologice și de ora zilei. Pentru SEN, diferența dintre o unitate nucleară disponibilă și ambele unități oprite înseamnă aproximativ 700 MW de putere continuă care nu trebuie înlocuită în fiecare oră prin alte centrale, stocare sau importuri. Cele nouă zile trebuie să acopere intervalul până la o posibilă revenire a debitului Câștigul de timp devine și mai relevant prin raportare la prognoza pentru Dunăre. Debitului fluviului la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, îi corespund în această perioadă valori extrem de reduse. Pe 8 august, debitul era de aproximativ 1.400 m³/s , comparativ cu o medie multianuală de aproximativ 3.900 m³/s pentru luna august . Fluviul transporta astfel puțin peste o treime din debitul obișnuit pentru această perioadă a anului. Prognozele indicau menținerea valorii în jurul a 1.400 m³/s până la 12 august, urmată de o creștere lentă, spre aproximativ 1.450 m³/s pe 13 august și 1.500 m³/s în jurul datei de 15 august. Creșterea așteptată este legată de propagarea spre aval a unor debite mai ridicate formate după…