Cernavodă, 11 noiembrie 2026: Unitatea 2 revine în sistem, Unitatea 1 rămâne în reparații — NRG-IA

România se apropie de recuperarea unei părți importante din producția nucleară pierdută în ultimele luni. Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este programată să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național miercuri, 11 noiembrie 2026, urmând să atingă puterea nominală joi, 12 noiembrie. Calendarul a fost comunicat oficial Bursei de Valori București în 10 noiembrie, după modificarea estimărilor inițiale de repornire. Revenirea este însă doar parțială. Unitatea 1, reconectată la rețea pe 6 noiembrie după o oprire de peste trei luni, a fost deconectată din nou în seara zilei de 9 noiembrie, în urma unei defecțiuni apărute în partea clasică a centralei. Nuclearelectrica estimează între două și patru zile pentru intervenție și remediere, interval după care vor urma procedurile necesare unei noi sincronizări. Cele două evenimente mențin centrala într-o situație operațională neobișnuită: România are o capacitate nucleară instalată de aproximativ 1.400 MW la Cernavodă, dar recuperarea acesteia depinde de două procese tehnice distincte. Unitatea 2 trebuie să finalizeze repornirea după oprirea provocată de condițiile hidrologice, în timp ce Unitatea 1 trebuie să depășească o defecțiune apărută imediat după revenirea în producție. La momentul verificării informațiilor, nu fusese identificată o confirmare publică a sincronizării efective a Unității 2 în cursul zilei de 11 noiembrie. Din iulie până în noiembrie: cum a ajuns Cernavodă fără producție nucleară Problemele actuale au început în vara anului 2026, când nivelul și debitul scăzut al Dunării au afectat condițiile de funcționare ale centralei. Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost retrasă treptat din exploatare la jumătatea lunii august. În consecință, România a pierdut temporar aportul ambelor reactoare nucleare, o situație cu implicații importante pentru structura producției naționale de electricitate. Centrala de la Cernavodă utilizează tehnologia CANDU, iar funcționarea sa depinde de disponibilitatea apei necesare proceselor de răcire. Condițiile hidrologice pot impune restricții operaționale chiar dacă instalațiile nucleare nu prezintă defecțiuni. În acest caz, opririle din timpul verii au fost asociate disponibilității resursei de apă, nu unui incident de securitate nucleară. Creșterea nivelului Dunării a permis inițierea procedurilor de repornire a Unității 2 la 9 noiembrie. Nuclearelectrica anunțase inițial sincronizarea pentru 10 noiembrie și atingerea puterii nominale pe 11 noiembrie. Calendarul a fost ulterior decalată cu o zi, potrivit raportului transmis pieței de capital la 10 noiembrie. Noua estimare prevede sincronizarea în 11 noiembrie și atingerea puterii nominale pe 12 noiembrie. Între timp, Unitatea 1 reușise să revină în sistem pe 6 noiembrie. Reconectarea sa a reprezentat primul pas concret către recuperarea producției nucleare, dar funcționarea a fost întreruptă după numai trei zile. Potrivit informațiilor publicate de presa energetică, înaintea deconectării au existat reduceri ale puterii asociate funcționării turbinei de abur. Unitatea 1: defecțiune în partea clasică, fără impact asupra securității nucleare Nuclearelectrica a confirmat că deconectarea Unității 1 din 9 noiembrie a fost provocată de o defecțiune în partea clasică a centralei. Aceasta cuprinde echipamentele care transformă energia termică disponibilă în energie mecanică și electricitate, inclusiv instalațiile asociate turbinei și generatorului, distincte de sistemele nucleare propriu-zise. Compania a precizat că oprirea s-a realizat conform procedurilor și nu a avut impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului. Această distincție este importantă: o defecțiune care determină oprirea producției de electricitate nu implică automat o problemă la reactor sau o deteriorare a condițiilor de securitate nucleară. În raportul din 10 noiembrie, Nuclearelectrica a indicat un interval estimat de două până la patru zile pentru intervenție și remediere. Termenul privește lucrările tehnice, nu data garantată a revenirii în producție. După finalizarea acestora, unitatea trebuie să parcurgă procedurile specifice de repornire, verificare și sincronizare cu rețeaua națională. Prin urmare, reluarea integrală a producției de la Cernavodă rămâne dependentă atât de confirmarea funcționării Unității 2, cât și de soluționarea problemelor Unității 1. Cele două calendare nu pot fi considerate echivalente, chiar dacă estimările anunțate inițial indicau o revenire apropiată în timp. Până la 20% din necesarul de electricitate al României depinde de revenirea centralei Importanța repornirii reactoarelor depășește dimensiunea unei operațiuni tehnice. În condiții normale de funcționare, cele două unități de la Cernavodă furnizează aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României, potrivit Nuclearelectrica. Este o contribuție semnificativă, mai ales…