Cernavodă Unitatea 1: repornire începută, reconectare estimată pe 6 noiembrie 2026. Situația Unității 2 — NRG-IA

România se pregătește să recupereze una dintre cele mai importante capacități de producție electrică ale țării, după mai bine de trei luni în care ambele reactoare nucleare de la Cernavodă au devenit indisponibile din cauza secetei. Nuclearelectrica a anunțat pe 4 noiembrie 2026 începerea manevrelor de pornire a Unității 1, cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW. Resincronizarea acesteia la Sistemul Energetic Național (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie. Anunțul marchează prima schimbare operațională majoră în situația centralei după lunile de deficit hidrologic care au obligat compania să oprească succesiv cele două unități. Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august. De atunci, sistemul energetic românesc a funcționat fără aportul producției nucleare de la Cernavodă, într-o perioadă caracterizată de presiuni asupra producției hidroenergetice, necesar de import și volatilitate ridicată a prețurilor energiei. Revenirea primului reactor intervine într-un moment deosebit de important pentru siguranța alimentării. Guvernul estimează că vârful consumului național de electricitate poate ajunge la 8.500 MW în noiembrie, iar intervalul 17:00–21:00 este considerat vulnerabil din cauza disponibilității reduse a unor surse de producție. Recuperarea unei capacități nucleare de asemenea dimensiuni poate îmbunătăți substanțial balanța energetică, chiar dacă funcționarea simultană a ambelor reactoare rămâne condiționată de evoluția Dunării. Unitatea 1 ar putea reveni treptat la o putere de 620 MW până sâmbătă Potrivit Nuclearelectrica, manevrele de pornire au început după îndeplinirea condițiilor minime necesare pentru reluarea funcționării în siguranță. Operațiunea presupune o succesiune de verificări și etape tehnice, astfel încât reconectarea la rețea și creșterea producției electrice să fie realizate controlat. Compania a comunicat data estimată a resincronizării, 6 noiembrie, fără a confirma un nivel de producție deja atins. Programul estimativ de pornire atribuit Transelectrica, prezentat de presa economică, prevede o creștere etapizată a puterii. După sincronizare, grupul ar urma să funcționeze inițial la aproximativ 40 MW, apoi să ajungă la 335 MW, nivel menținut până în cursul zilei de sâmbătă. Ulterior, puterea ar urma să crească până la aproximativ 620 MW, cu intrarea în regim normal de funcționare estimată pentru 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. Aceste valori descriu programul de reluare a producției, nu energia deja livrată în sistem. Totodată, capacitatea instalată de aproximativ 700 MW a reactorului trebuie diferențiată de puterea de 620 MW prevăzută pentru etapa finală a programului. Dacă unitatea va funcționa constant la acest din urmă nivel, producția corespunzătoare ar fi de aproximativ 14,9 GWh în 24 de ore, o contribuție semnificativă la necesarul zilnic de energie electrică al României. Dunărea începe să crească, dar debitul rămâne cu aproape 64% sub media lunii noiembrie Repornirea Unității 1 este posibilă pe fondul unei ameliorări a condițiilor hidrologice, după o perioadă îndelungată în care nivelul apei a restricționat exploatarea centralei. Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, a crescut de la 1.350 m³/s pe 29 octombrie la 1.700 m³/s pe 4 noiembrie. Creșterea reprezintă o evoluție favorabilă, dar nivelul rămâne foarte redus în raport cu valorile caracteristice perioadei. Media multianuală a lunii noiembrie la Baziaș este de aproximativ 4.700 m³/s. Debitul observat pe 4 noiembrie reprezenta astfel numai 36% din această medie, diferența fiind de aproape 64%. Pentru funcționarea centralei, esențială este însă disponibilitatea efectivă a apei în zona instalațiilor de captare de la Cernavodă, nu exclusiv debitul înregistrat la intrarea Dunării în țară. Nivelurile locale, evoluția lor în timp și capacitatea instalațiilor de alimentare cu apă determină condițiile în care unitățile pot funcționa în siguranță. De aceea, o creștere a debitului la Baziaș nu se traduce automat în posibilitatea utilizării simultane a ambelor reactoare. La 29 octombrie, Nuclearelectrica semnalase deja o creștere locală de aproximativ 10 centimetri a nivelului apei din bazinul de aspirație al pompelor, dar considera că evoluția nu era suficient de stabilă pentru repornire. Decizia din 4 noiembrie arată că, între timp, condițiile operaționale pentru inițierea pornirii Unității 1 s-au îmbunătățit suficient pentru a permite trecerea la această etapă. Unitatea 2 rămâne oprită: funcționarea primului reactor consumă din disponibilul local de apă Recuperarea producției de la Unitatea 1 reprezintă doar prima etapă a revenirii centralei la funcționarea integrală. Nuclearelectrica a explicat că exploatarea reactorului necesită volume importante de apă pentru răcire, ceea ce va determina scăderea nivelului din bazinul de aspirație. În aceste condiții, repornirea Unității 2 depinde de o…