Cernavodă oprită: cum acoperă România lipsa a 1,4 GW prin importuri, gaze și producție internă — NRG-IA

România traversează în august una dintre cele mai neobișnuite configurații energetice din ultimii ani. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, producția nucleară a coborât la zero, hidroenergia este afectată de secetă, iar sistemul trebuie să găsească în fiecare oră înlocuitor pentru aproximativ 1,4 GW de producție stabilă. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită pe 28 iulie, după scăderea severă a nivelului Dunării. Pe 13 august a început oprirea controlată și a Unității 2, Nuclearelectrica explicând că nivelul fluviului nu mai permitea menținerea în condiții de securitate nucleară a parametrilor necesari sursei de apă tehnologică și de răcire. România a rămas astfel, temporar, fără energia nucleară care în condiții normale asigură o parte importantă și relativ constantă din producția internă de electricitate. Golul nu este însă acoperit de o singură tehnologie. În funcție de oră, sistemul folosește mai mult solar, hidrocarburi, hidro, cărbune și importuri de electricitate, în timp ce rețeaua de gaze trebuie să deservească simultan consumul intern, centralele, tranzitul regional și umplerea depozitelor. Această suprapunere a atras și atenția presei ruse. EADaily a publicat pe 18 august un articol construit în jurul ideii că România, rămasă fără producție nucleară, ar fi avut nevoie de mai mult gaz rusesc. Datele energetice arată însă o poveste mai amplă: problema nu este o simplă înlocuire a nuclearului cu gaz, ci modul în care întregul sistem românesc se reașază după dispariția simultană a celor două reactoare. 1,4 GW dispar din sistem, iar diferența trebuie găsită în fiecare oră Pierderea Cernavodă are efect diferit în funcție de momentul zilei. La prânz, când producția fotovoltaică este ridicată, sistemul poate absorbi mult mai ușor lipsa nuclearului. Pe 13 august, după oprirea Unității 2, România producea în jurul orei 13:00 aproximativ 5.187 MW la un consum de circa 4.656 MW și ajunsese chiar să exporte aproximativ 531 MW. Situația se schimbă radical după apus. Producția solară dispare în câteva ore, în timp ce consumul rămâne ridicat. Ministerul Energiei estima că, după oprirea Unității 2, necesarul de import în vârful de seară putea ajunge la aproximativ 2.300 MW , România având la dispoziție o capacitate transfrontalieră de import de până la aproximativ 4.000 MW. Pe 18 august, în jurul orei 13:00, producția pe hidrocarburi era de aproximativ 1.173 MW , nuclearul rămânea la zero, iar diferența dintre producția internă și consum ajungea la aproape 1.800 MW , acoperită prin schimburile externe. Cernavodă nu este astfel înlocuită de o singură centrală sau de un singur combustibil. Lipsa celor două reactoare se repartizează între producția disponibilă intern și importurile regionale, iar proporția se modifică aproape continuu. Gazul din sud devine mai important într-un sistem aflat sub presiune În paralel cu oprirea nuclearului, prin sudul României circulă volume importante de gaze. Datele Transgaz pentru 16 august indică un flux fizic de aproximativ 119.029 MWh/zi la Negru Vodă I, punctul de interconectare cu Bulgaria. Este echivalentul a aproximativ 119 GWh de energie în gaz intrată într-o singură zi prin acest punct. Tot în 16 august, România exporta spre Ungaria prin Csanádpalota aproximativ 83.647 MWh/zi , în timp ce producția internă introducea în sistem aproximativ 244.000 MWh/zi . Balanța arată cât de interconectată a devenit piața românească. Gazul poate intra prin sud, poate alimenta consumul intern, poate contribui indirect la producția de electricitate, poate continua către alte piețe sau poate permite producției interne să fie direcționată către depozite. Negru Vodă nu este, în această configurație, doar un punct de import pentru consumul României. Este una dintre intrările unui sistem regional în care volumele se redistribuie permanent. Depozitele absorb peste 145 GWh de gaze pe zi Unul dintre cele mai importante elemente din balanța actuală este înmagazinarea. În aceeași zi de 16 august, Transgaz raporta aproximativ 135.014 MWh/zi injectați în depozitele Romgaz , la care se adăugau aproximativ 10.554 MWh/zi prin Corunca . Rezultă peste 145.000 MWh de gaze introduși în depozite într-o singură zi . Această cifră explică de ce volumele mari care intră în sistem nu pot fi asociate automat doar producției de electricitate. România se pregătește simultan pentru iarnă. Consumul din prezent concurează astfel cu nevoia de a păstra un nivel ridicat al stocurilor pentru sezonul rece, iar sistemul de gaze trebuie să susțină ambele obiective. Într-o vară normală, acest proces ar avea loc fără dispariția întregii producții nucleare. În august 2026, însă, cele două piețe — electricitatea și gazele — devin mult mai strâns legate. TurkStream menține sud-estul Europei conectat la gazul rusesc Pe fundalul acestei situații interne există și contextul regional al TurkStream. După încetarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina la începutul lui 2025, TurkStream a rămas principala rută prin conducte…