Cernavodă poate rămâne oprită 2–3 săptămâni: România pregătește prelungirea măsurilor de siguranță energetică — NRG-IA

România se pregătește să păstreze și în septembrie mecanismul extraordinar prin care Transelectrica poate proteja sistemul energetic în cazul unui deficit sever de producție, în timp ce ambele reactoare de la Cernavodă rămân oprite din cauza debitului extrem de redus al Dunării. Transelectrica a transmis Ministerului Energiei pe 27 august o informare prin care solicită analizarea unei noi hotărâri de Guvern care să permită aplicarea în continuare a Normativului de limitare a consumului. Actualul cadru, instituit prin HG 603/2026, este valabil până la 31 august. Mecanismul nu înseamnă că industria va fi limitată automat de la 1 septembrie. El oferă Dispecerului Energetic Național instrumente suplimentare pentru situația în care producția internă și importurile nu mai sunt suficiente pentru menținerea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național. Președintele Nicușor Dan a declarat pe 28 august, la Chișinău, că riscul actual ca operatorii industriali să fie deconectați este „foarte mic”. În același timp, el a indicat, pe baza estimărilor hidrologilor, un interval de încă două-trei săptămâni până când ar putea exista suficientă apă pentru repornirea cel puțin a unuia dintre reactoarele de la Cernavodă. Nuclearelectrica nu a anunțat însă o dată de reconectare. Compania a precizat că revenirea unităților va fi decisă în funcție de evoluția hidrologică și de parametrii tehnici necesari operării în siguranță. România funcționează fără aproximativ 1.400 MW de producție nucleară Unitatea 1 de la Cernavodă, cu o putere de aproximativ 700 MW, a fost oprită controlat pe 28 iulie, după ce nivelul Dunării s-a apropiat de limitele necesare pentru exploatarea în siguranță. Unitatea 2 a rămas inițial în funcțiune, dar deteriorarea condițiilor hidrologice a determinat Nuclearelectrica să înceapă oprirea controlată și a acesteia pe 13 august. Din acel moment, România funcționează fără întreaga producție nucleară de la Cernavodă, aproximativ 1.400 MW de putere care, în condiții normale, este disponibilă continuu și nu depinde de vânt sau de radiația solară. Pe 24 august, Nuclearelectrica confirma că ambele reactoare se aflau într-o stare sigură de oprire și că nu exista un risc operațional sau de securitate nucleară asociat situației. Absența centralei nucleare nu a provocat până acum o problemă de alimentare. Transelectrica declara pe 18 august că SEN funcționa stabil, iar capacitățile disponibile de producție și de import compensau indisponibilitatea celor două unități. Această stabilitate explică de ce riscul imediat al limitării industriei este evaluat acum ca fiind redus. Solicitarea de prelungire a mecanismului privește însă ceea ce se poate întâmpla în septembrie dacă mai multe condiții nefavorabile apar simultan. Vârful de seară devine punctul vulnerabil al sistemului Problema identificată pentru începutul lui septembrie nu este lipsa energiei pe întreaga durată a zilei, ci cantitatea de putere controlabilă disponibilă în intervalele în care consumul este ridicat și producția fotovoltaică scade rapid. Transelectrica indică drept interval sensibil vârful de seară dintre orele 18:00 și 22:00. Ministerul Energiei estimează că, odată cu revenirea populației din concedii, reluarea activității economice și începutul anului școlar, consumul poate depăși 7.500 MW în zilele călduroase. În același timp, producția disponibilă poate rămâne limitată. Pentru centralele pe cărbune este estimată o putere maximă de aproximativ 1.200 MW, în condițiile unor rezerve de combustibil limitate. Producția eoliană este prognozată într-un interval foarte larg, între circa 200 și 800 MW. Fotovoltaicul poate continua să furnizeze puteri mari în mijlocul zilei, dar efectul său se reduce tocmai înaintea vârfului de seară. Pentru începutul lui septembrie sunt estimate maxime zilnice sub 3.000 MW, cu posibilitatea coborârii spre aproximativ 2.300 MW între 3 și 6 septembrie. Pe măsură ce ziua se scurtează, intervalul dintre reducerea producției solare și menținerea unui consum ridicat devine mai dificil de acoperit fără suficiente centrale dispecerizabile, producție hidro sau importuri. Cernavodă ar elimina o parte importantă din această vulnerabilitate. Până la revenirea unei unități, cei aproximativ 700 MW ai fiecărui reactor lipsesc exact din categoria producției continue și controlabile de care sistemul are nevoie. Dunărea rămâne la aproximativ o treime din debitul normal pentru august Condițiile hidrologice continuă să fie factorul decisiv. La 26 august, debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era de aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă , comparativ cu media multianuală de 3.900 metri cubi pe secundă pentru luna august. Prognoza pentru intervalul până la începutul lui septembrie indica o creștere temporară spre aproximativ 1.600 metri cubi pe secundă, urmată de o nouă reducere spre 1.500 metri cubi pe secundă. Pentru septembrie, media multianuală este de aproximativ 3.800 metri cubi pe secundă. Guvernul a descris actualul episod…