Cernavodă se oprește complet: România rămâne temporar fără producție nucleară — NRG-IA

România pierde temporar toată producția nucleară Centrala nucleară de la Cernavodă intră într-un moment rar pentru Sistemul Energetic Național: ambele unități vor fi oprite simultan, iar România va funcționa temporar fără producție nucleară. Situația apare prin suprapunerea a două evenimente diferite. Unitatea 2 este deja oprită după deconectarea automată din seara zilei de 4 mai 2026, iar Unitatea 1 intră în oprire planificată începând cu 10 mai 2026, cu desincronizarea de la SEN programată la ora 11:00. Cele două unități de la Cernavodă însumează aproximativ 1.400 MW capacitate instalată nucleară, adică una dintre cele mai stabile surse de producție din sistemul energetic românesc. Unitatea 2: defecțiune în partea clasică, nu problemă nucleară Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 va rămâne oprită o perioadă mai lungă, necesară în urma evaluărilor specialiștilor CNE Cernavodă. Cauza este o disfuncționalitate la un izolator aferent unui transformator de evacuare putere. Compania precizează că lucrările includ înlocuirea transformatorului cu unul de rezervă, operațiune care presupune izolare, demontare, relocare, testări, calibrări și verificări înainte de punerea în funcțiune. Elementul esențial este că problema se află în zona de evacuare a puterii, nu în partea nucleară a reactorului. Nuclearelectrica a transmis că reactorul Unității 2 este menținut în siguranță, în stare oprită, fără impact asupra securității nucleare, personalului, populației sau mediului. Unitatea 1: oprire planificată, pregătită cu doi ani înainte În paralel, Unitatea 1 intră pe 10 mai în oprire planificată, conform calendarului stabilit și bugetat. Nuclearelectrica arată că opririle planificate sunt proiecte complexe, inițiate cu 24 de luni înainte de data programată. În această perioadă sunt derulate lucrări de mentenanță preventivă și corectivă, inspecții, testări obligatorii și implementări de modificări de proiect. Aceasta nu este o oprire cauzată de o avarie, ci o etapă normală în ciclul de exploatare al unei unități nucleare. Cât poate dura intervalul fără nuclear Nuclearelectrica nu a indicat oficial, în raportul transmis Bursei de Valori București, data exactă de repornire pentru Unitatea 2 sau pentru Unitatea 1. Presa de specialitate, citând programările Transelectrica, indică însă că Unitatea 2 ar urma să revină în sistem la 1 iunie 2026, iar Unitatea 1 la 7 iulie 2026. Dacă aceste programări se confirmă, România ar funcționa fără nicio producție nucleară aproximativ trei săptămâni, din 10 mai până la începutul lunii iunie. După revenirea Unității 2, sistemul ar recupera o parte din producția nucleară, chiar dacă Unitatea 1 ar rămâne în oprire planificată până în iulie. Miza pentru SEN: nu siguranța nucleară, ci echilibrarea producției Cazul nu trebuie citit ca incident nuclear. Nuclearelectrica a precizat explicit că lucrările se desfășoară fără impact asupra securității nucleare. Miza este energetică și operațională. Absența simultană a celor două unități scoate temporar din sistem o sursă mare, stabilă și predictibilă de producție. Într-un SEN în care producția regenerabilă variază puternic în funcție de vreme și oră, energia nucleară are rol de bază, tocmai pentru că livrează constant. În perioada fără nuclear, echilibrarea sistemului va depinde mai mult de hidro, gaz, cărbune, importuri, regenerabile și disponibilitatea celorlalte capacități din piață. Impactul concret asupra prețurilor va depinde de consum, vreme, producția hidro și solară, disponibilitatea centralelor termo și nivelul importurilor. Un test de reziliență pentru sistemul energetic Oprirea completă temporară a Cernavodă nu înseamnă automat risc de alimentare, dar reprezintă un test pentru flexibilitatea SEN. România pierde, pentru o perioadă limitată, una dintre cele mai previzibile componente ale mixului energetic. Exact în astfel de momente se vede cât de robust este sistemul: câtă rezervă are, cât de repede poate compensa pierderea unei capacități mari și cât de bine poate gestiona diferențele dintre producția disponibilă și consum. Episodul arată, încă o dată, că securitatea energetică nu se măsoară doar în MW instalați, ci în capacități disponibile efectiv, mentenanță bine programată, rezerve, interconexiuni și flexibilitate operațională.