Economia Chinei încetinește, dar exporturile de baterii, mașini electrice și tehnologie accelerează — NRG-IA

Economia Chinei a încetinit la 4,3% în trimestrul al doilea din 2026, față de 5% în primele trei luni ale anului. Rezultatul a fost sub estimările pieței și marchează cel mai redus ritm trimestrial de creștere de la sfârșitul lui 2022. Pe ansamblul primului semestru, produsul intern brut a crescut însă cu 4,7%, menținând economia în interiorul intervalului anual de 4,5–5% urmărit de Beijing. China nu a ieșit de pe traiectoria oficială, dar cifrele arată o pierdere evidentă de viteză. Problema nu este lipsa producției. Fabricile continuă să livreze automobile, baterii, cipuri, roboți industriali și echipamente electrice într-un ritm ridicat. Slăbiciunea se află în interiorul economiei: gospodăriile consumă prudent, sectorul imobiliar continuă să se contracte, iar companiile private își reduc investițiile. China produce tot mai mult pentru o piață internă care nu reușește să țină pasul. Diferența este acoperită prin exporturi. Fabricile accelerează, consumul rămâne în urmă Producția industrială a crescut cu 5,4% în primul semestru, peste ritmul întregii economii. Industria de înaltă tehnologie a avansat cu 13,3%, iar unele sectoare au înregistrat creșteri mult mai puternice. Producția de baterii litiu-ion a urcat cu aproape 40%, cea de roboți industriali cu 28%, iar echipamentele utilizate în tehnologii avansate au continuat să se extindă. Aceste cifre descriu o economie industrială capabilă să mute rapid capital, materii prime și forță de muncă spre domeniile considerate strategice de Beijing. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în primele șase luni. Investițiile în active fixe au scăzut cu 5,7%, investițiile private cu 8,5%, iar cele din sectorul imobiliar cu 18%. Contrastul este tot mai greu de ascuns. China are fabrici moderne, infrastructură extinsă și capacitate de producție uriașă, dar gospodăriile rămân prudente. Scăderea prețurilor locuințelor, incertitudinea privind veniturile și economisirea ridicată limitează consumul. Sectorul imobiliar, care timp de două decenii a susținut investițiile, finanțele locale și averea familiilor, nu mai poate îndeplini același rol. Construcțiile mai puține înseamnă cerere redusă pentru oțel, ciment, utilaje și servicii, dar și venituri mai mici pentru administrațiile locale care depindeau de vânzarea terenurilor. Exporturile au devenit principalul amortizor al încetinirii În iunie, exporturile Chinei au crescut cu 27% față de aceeași lună a anului precedent, depășind net prognozele. Importurile au urcat cu 36%, iar excedentul comercial lunar a ajuns la aproximativ 125,6 miliarde de dolari. O parte importantă a impulsului a venit din tehnologie. Cererea globală pentru centre de date, inteligență artificială și infrastructură digitală susține exporturile chineze de cipuri, componente electronice, calculatoare și echipamente de alimentare. În paralel, China a depășit pentru prima dată pragul de un milion de automobile exportate într-o singură lună. Vehiculele electrice, bateriile și echipamentele pentru energie regenerabilă ocupă un loc tot mai important în comerțul extern. Modelul este eficient pe termen scurt. Fabricile își păstrează comenzile, locurile de muncă sunt protejate, iar creșterea economică rămâne pozitivă. Dar dependența de cererea externă devine tot mai mare. Aproximativ un sfert din vânzările industriei manufacturiere provin acum din exporturi, cea mai ridicată pondere de la aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului. Când consumatorul chinez cumpără mai puțin, producția este trimisă spre Europa, Asia, Africa și America Latină. Această strategie menține economia în mișcare, dar amplifică tensiunile comerciale. Statele care primesc volume mari de automobile, baterii, panouri solare și echipamente industriale chinezești se confruntă cu o presiune crescândă asupra propriilor producători. Energia curată protejează China de petrolul scump Expansiunea tehnologiilor curate nu este doar o strategie de export. Ea reduce vulnerabilitatea energetică a Chinei. Beijingul este cel mai mare importator mondial de țiței, iar conflictul din jurul Iranului și al Strâmtorii Hormuz a crescut costurile transportului și riscurile de aprovizionare. În iunie, importurile chineze de petrol au coborât la aproximativ 7,12 milioane de barili pe zi, cu peste 40% sub nivelul din anul precedent și la cel mai redus nivel din aproape un deceniu. Rafinăriile au redus activitatea pe fondul marjelor slabe, al petrolului scump și al cererii interne reduse pentru carburanți. O parte din necesar a fost acoperită prin stocurile acumulate anterior, iar producția internă a oferit o protecție suplimentară. China produce aproximativ 4,3 milioane de barili de petrol pe zi și dispune de rezerve strategice și comerciale considerabile. Importurile de gaze prin conducte, inclusiv cele din Rusia, limitează la rândul lor dependența de livrările maritime. Cel mai important amortizor este însă electrificarea. Flota uriașă de automobile electrice reduce consumul de…