Trei dosare energetice ale României escaladează la Comisia Europeană — NRG-IA

Comisia Europeană a mutat în aceeași zi trei dosare energetice ale României într-o fază procedurală mai severă. Pentru două dintre ele, următorul pas poate fi deja sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene dacă autoritățile române nu oferă în următoarele două luni un răspuns considerat satisfăcător și nu remediază deficiențele indicate. Cele două avize motivate vizează siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore și raportarea progresului în implementarea Planului Național Integrat Energie-Schimbări Climatice — PNIESC . Într-un al treilea dosar, privind supravegherea ecodesignului și etichetării energetice a produselor , Comisia a trimis României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere. Cele trei decizii nu reprezintă amenzi și nici trei proceduri deschise acum. Sunt dosare începute în momente diferite, pe care Comisia le-a escaladat simultan la 1 octombrie. Diferența procedurală este importantă: pentru offshore și raportarea PNIESC, România este deja la aviz motivat , ultima etapă formală înaintea unei posibile trimiteri la CJUE; pentru ecodesign și etichetare energetică, următorul pas posibil este mai întâi emiterea unui aviz motivat. Procedura europeană prevede că, după avizul motivat, Comisia poate sesiza Curtea dacă statul nu se conformează. Dincolo de mecanismul juridic, dosarele ating trei zone foarte concrete ale sistemului energetic românesc: siguranța exploatărilor din Marea Neagră, controlul produselor și informațiilor energetice oferite consumatorilor și capacitatea statului de a demonstra ce a realizat efectiv din propriile obiective de energie și climă. Dosarul offshore ajunge la aviz motivat după cinci ani Cel mai vechi dintre cele trei cazuri este și cel cu cea mai mare miză strategică. Procedura privind siguranța operațiunilor offshore, INFR(2021)2150 , a început în septembrie 2021. La 1 octombrie 2026, Comisia a transmis României un aviz motivat, considerând că statul nu îndeplinește integral unele dintre obligațiile europene privind prevenirea și gestionarea accidentelor la instalațiile petroliere și gaziere offshore Directiva europeană urmărește reducerea riscului de accidente majore și limitarea consecințelor acestora asupra vieții oamenilor, mediului marin și economiilor zonelor de coastă. Cadrul românesc este construit în principal în jurul Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore , care stabilește cerințele pentru prevenirea accidentelor majore și limitarea efectelor acestora în zonele din Marea Neagră aflate sub jurisdicția României. Comisia nu publică însă, în decizia din 1 octombrie, lista exactă a prevederilor pe care România continuă să nu le îndeplinească. Formularea oficială este că România nu respectă integral „unele dintre obligațiile” europene privind prevenirea și răspunsul la accidente offshore. Din acest motiv, nu poate fi susținut factual că Bruxellesul reclamă o anumită deficiență tehnică a unei instalații sau a unui operator. Distincția este esențială și în cazul Neptun Deep. Neptun Deep face momentul mult mai important, dar nu este ținta procedurii Avizul motivat apare într-un moment în care România se apropie de cea mai importantă creștere a producției sale offshore de gaze. OMV Petrom și Romgaz au anunțat pe 28 septembrie că primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate în prima jumătate a anului 2027 , iar platoul de producție este estimat pentru sfârșitul trimestrului al treilea din 2027, la aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an . Investiția de dezvoltare este de aproximativ 4 miliarde de euro . Comisia Europeană nu afirmă că Neptun Deep este nesigur și nici că procedura privește proiectul în mod direct. Dosarul vizează cadrul prin care România trebuie să aplice regulile europene de siguranță pentru operațiunile petroliere și gaziere offshore. Contextul face însă problema mult mai relevantă decât în 2021. România trece de la o perioadă în care producția offshore avea o pondere mai redusă la una în care Marea Neagră urmează să devină una dintre principalele surse interne de gaze. În această etapă, capacitatea statului de a demonstra că întregul sistem de prevenire, supraveghere și intervenție respectă cerințele europene devine o componentă directă a securității energetice. România are acum două luni să răspundă avizului motivat și să abordeze deficiențele identificate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate decide sesizarea CJUE. În dosarul PNIESC, problema este raportarea rezultatelor, nu existența planului Al doilea aviz motivat poate fi ușor interpretat greșit. România are un Plan Național Integrat Energie-Schimbări Climatice. Dosarul deschis de Comisie nu privește lipsa PNIESC, ci raportarea progresului realizat în implementarea lui . Regulile europene obligă statele să transmită, o dată la doi ani, un raport integrat privind progresele realizate în atingerea obiectivelor naționale de energie și climă. Pentru actualul ciclu, termenul a fost 15 martie 2025 . Raportarea trebuie să…