JT Terminal Constanța: 31.500 tone stocare și până la 1 milion tone produse petroliere pe an — NRG-IA

Portul Constanța primește o nouă infrastructură privată pentru intrarea și redistribuirea produselor petroliere în Europa de Est. JT Grup Oil a finalizat și inaugurat JT Terminal, o investiție de aproximativ 150 de milioane de lei, echivalentul a circa 30 de milioane de euro, construită pentru a conecta într-un singur punct Marea Neagră, Dunărea, transportul feroviar și cel rutier. Terminalul dispune de opt rezervoare și de o capacitate statică totală de aproximativ 31.500 de tone. Cifra care îi schimbă însă dimensiunea economică este alta: compania spune că infrastructura poate opera, prin încărcarea, descărcarea și rotația repetată a produselor, volume de până la 1 milion de tone pe an. Diferența este esențială. Cele 31.500 de tone reprezintă cantitatea care poate fi stocată simultan, în timp ce milionul de tone reprezintă volumul anual de produse pe care terminalul este proiectat să îl manipuleze dacă infrastructura este utilizată la ritmul prevăzut. JT Terminal este astfel conceput mai degrabă ca un nod de tranzit și redistribuire decât ca un simplu depozit. Patru moduri de transport se întâlnesc într-un singur terminal Poziția în zona fluvio-maritimă a Portului Constanța îi permite terminalului să combine accesul la Marea Neagră cu legătura către Dunăre, calea ferată și rețeaua rutieră. Potrivit datelor prezentate la inaugurare, infrastructura poate opera barje cu capacități de aproximativ 3.000–9.000 de tone și poate deservi simultan 16 vagoane pe două linii feroviare paralele. Componenta rutieră este dimensionată pentru fluxuri care pot ajunge la aproximativ 100 de autocisterne pe zi. Capacitățile declarate de încărcare și descărcare ajung la aproximativ 700–1.000 de tone pe oră pentru nave, 300–700 de tone pe oră pentru trenuri și până la 250 de tone pe oră pentru transportul rutier. Această configurație permite ca un produs intrat în Constanța pe mare să fie stocat temporar și apoi redistribuit pe mai multe direcții fără să depindă de un singur mod de transport. În logistică energetică, această flexibilitate poate deveni la fel de importantă ca dimensiunea rezervorului, pentru că scurtează lanțul dintre import și piața finală și permite schimbarea rapidă a rutei de livrare. Un milion de tone pe an nu înseamnă un milion de tone în rezervoare Capacitatea anuală declarată trebuie separată strict de capacitatea de stocare. JT Terminal are aproximativ 31.500 de tone capacitate statică, distribuită între cele opt rezervoare. Documentația tehnică a proiectului indică o configurație construită în principal pentru motorină și biodiesel, iar comunicarea comercială actuală extinde utilizarea către alte produse petroliere lichide, inclusiv combustibil pentru aviație. Volumul de până la 1 milion de tone pe an este un indicator de operare, nu de stoc. Pentru atingerea lui, aceeași capacitate de rezervor trebuie încărcată, descărcată și reutilizată de mai multe ori într-un an. O versiune mai veche a documentației proiectului menționa aproximativ 720.000 de tone pe an capacitate de manipulare, în timp ce comunicarea companiei din septembrie 2026 utilizează pragul de până la 1 milion de tone anual. Noua valoare reflectă capacitatea declarată de companie pentru configurația finală și trebuie tratată ca nivel proiectat, nu ca volum deja realizat. România devine punct de intrare, nu doar piață de consum Piețele nominalizate de JT Grup Oil pentru noua infrastructură sunt România, Republica Moldova, Serbia și Ucraina. Această orientare schimbă perspectiva asupra investiției. Constanța poate funcționa nu doar ca punct de aprovizionare pentru piața internă, ci și ca loc de intrare și redistribuire pentru produse petroliere destinate statelor din regiune. Legătura cu Dunărea permite continuarea fluxurilor spre interiorul continentului, în timp ce feroviarul și rutierul oferă alternative pentru piețe care nu depind direct de o conexiune maritimă. Pentru Republica Moldova și Ucraina, infrastructura din Constanța are relevanță prin apropierea geografică și accesul la coridoare logistice regionale. Pentru Serbia, componenta dunăreană și cea feroviară pot extinde opțiunile comerciale. Acestea sunt însă piețe vizate de companie. Volumele efective vor depinde de contractele comerciale, utilizarea reală a terminalului, prețurile produselor și competitivitatea rutelor de transport. Terminalul intră în etapa de operaționalizare după finalizarea probelor Proiectul a avansat etapizat. La finalul lui 2025, JT Grup Oil raporta finalizarea lucrărilor de construcție pentru cele opt rezervoare și instalațiile tehnologice, iar în 2026 au urmat probele. Pe 5 august, compania a informat Bursa de Valori București că probele tehnologice au fost finalizate cu succes și că instalațiile funcționează în parametri. În aceeași raportare, punerea în funcțiune era estimată începând din octombrie 2026, după parcurgerea formalităților și obținerea autorizațiilor prevăzute de lege. La începutul lunii septembrie, terminalul a fost inaugurat, iar compania…