Consumul de Gaze Peste Media Ultimilor Trei Ani și Impactul Asupra Pieței Spot: Energia Electrică a Urcat la 536 lei/MWh în Martie — NRG-IA

Contextul pieței la finalul sezonului rece Sezonul de consum specific iernii 2025-2026 s-a încheiat oficial pe 31 martie, lăsând în urmă un tablou complex al pieței de gaze naturale din România. Potrivit datelor recente, consumul național de gaze din această iarnă a înregistrat o creștere de 4% comparativ cu media ultimilor trei ani, chiar dacă, în termeni absoluți, a existat o ușoară scădere față de anul precedent. Acest volum de consum peste medie a fost determinat în principal de temperaturile deosebit de scăzute înregistrate în luna ianuarie, care au forțat o extracție susținută din depozite și au menținut o cerere ridicată pe piețele angro. Analiza factorilor: Cum dictează gazele prețul energiei electrice Situația prețurilor la gaze naturale nu poate fi analizată independent de piața de energie electrică, unde gazul joacă adesea rolul de combustibil marginal, dictând prețul de închidere a pieței. O anomalie de primăvară a devenit evidentă în luna martie: deși, din punct de vedere logic și istoric, prețurile ar fi trebuit să scadă pe fondul încălzirii vremii și al creșterii producției din surse regenerabile, realitatea a fost diferită. Prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la București a crescut în martie 2026, atingând valoarea de 536 de lei/MWh . Această creștere față de luna februarie reflectă direct impactul pe care prețul ridicat al gazelor naturale îl are asupra costurilor de generare a energiei electrice în centralele termoelectrice. Fără o scădere substanțială a cotațiilor la gaze, piața spot de electricitate rămâne blocată la paliere de preț ridicate, afectând indirect toți consumatorii industriali expuși la piața liberă. Implicații: Presiuni geopolitice și vulnerabilități interne Piața energetică românească resimte, de asemenea, undele de șoc ale crizelor globale. Aprovizionarea cu resurse energetice se află sub o presiune internațională severă. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a emis un avertisment clar: perturbările din Orientul Mijlociu vor lovi economia europeană în luna aprilie, închiderea Strâmtorii Ormuz reducând sever livrările de petrol. În paralel, producția de țiței a OPEC a scăzut dramatic, atingând cel mai redus nivel din iunie 2020, perioada de vârf a pandemiei de COVID-19, pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu. Acest context extern volatil a fost subliniat și de fostul președinte Traian Băsescu, care a avertizat că, deși România poate evita o penurie directă de carburanți având opțiuni de achiziție a țițeiului, adevărata vulnerabilitate rămâne producția de energie electrică. Închiderea unor grupuri care funcționau pe cărbune limitează alternativele interne, crescând dependența de centralele pe gaze — exact cele care susțin prețurile ridicate de pe bursa OPCOM. Perspective și prognoze: Volatilitate și intervenții pe piață În încercarea de a tempera efectele acestor costuri asupra consumatorilor, autoritățile au recurs la intervenții legislative, vizibile în special pe piața carburanților, dar cu potențiale lecții pentru piața gazelor. Intrarea în vigoare, la 1 aprilie, a legislației privind plafonarea adaosurilor comerciale a provocat un haos pe piața de distribuție. Am asistat la reduceri masive de prețuri — rețele precum Petrom și Rompetrol coborând cotațiile sub 9 lei pe litru — dar și la ajustări bruște la miezul nopții, cum a fost cazul unei scumpiri de 15 bani imediat după o ieftinire de peste 70 de bani pe litru. Pentru piața gazelor naturale, prognozele pe termen scurt indică o menținere a volatilității. Deși consumul pentru încălzire va scădea drastic, necesarul pentru refacerea stocurilor de iarnă și pentru funcționarea centralelor electrice (în lipsa cărbunelui) va menține o cerere de bază solidă. Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să afecteze rutele maritime și cotațiile țițeiului, prețurile gazelor naturale pe piețele europene (și implicit în România) vor rămâne vulnerabile la prime de risc geopolitic. Acest articol a fost generat cu asistența Aurora AI și verificat editorial.