Biocombustibili: Criza din Golf crește producția cu 70% — NRG-IA

Securitatea energetică forțează dublarea culturilor pentru biocombustibili — studiul Chatham House Tensiunile geopolitice din regiunea Golfului ar putea propulsa producția mondială de biocombustibili cu aproape 70% până în anul 2030, pe măsură ce marile economii accelerează utilizarea alternativelor la petrol. Conform unui studiu comun realizat de grupul de reflecție Chatham House și organizația Forest Stewardship Council (FSC), transmis de Reuters și preluat de Agerpres, decizia de a majora cotele obligatorii de amestec vine ca răspuns direct la criza energetică globală. Această accelerare pune însă o presiune uriașă pe resursele agricole globale. Analiza publicată de e-nergia și Economica.net arată că biocombustibilii, precum etanolul obținut din porumb sau trestie de zahăr, devin extrem de competitivi pe măsură ce prețul combustibililor fosili crește. În mod normal, etanolul este amestecat direct în benzină și motorină pentru a reduce emisiile și dependența de importuri. Totuși, extinderea masivă a acestor culturi riscă să declanșeze o competiție acerbă între producția de hrană și cea de energie. Autorii studiului avertizează că prioritizarea securității energetice pe termen scurt prin decizii politice pripite ar putea duce la o insecuritate alimentară sporită pe termen mediu. În plus, orice șoc suplimentar, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, ar putea afecta grav prețurile alimentelor la nivel global. Viteza cu care sunt adoptate aceste măsuri depășește capacitatea instituțională de a proteja mediul. Explozia prețurilor la țiței și alimentarea crizei din Golf Declanșarea blocajelor și a tensiunilor geopolitice din Golf de la sfârșitul lunii februarie a dus la o creștere de aproape 40% a prețului țițeiului. Această scumpire masivă a forțat guvernele din Uniunea Europeană, Statele Unite, Brazilia, India, China și Indonezia să caute alternative rapide. Drept urmare, aceste mari economii au propus sau au adoptat deja cote obligatorii mai mari de amestec al biocombustibililor în carburanții clasici. Totuși, efectul de domino s-a propagat rapid și în agricultură, afectând direct coșul de consum. Datele Chatham House indică faptul că prețurile zahărului și porumbului au crescut deja cu aproximativ 20% în aceeași perioadă. Presiunea pe piețele agricole este dublă: pe de o parte, costurile de producție cresc din cauza îngrășămintelor și motorinei, iar pe de altă parte, cererea de materie primă pentru energie canibalizează stocurile alimentare. Această corelație directă între prețul petrolului și cel al alimentelor de bază demonstrează vulnerabilitatea sistemului actual. Când țițeiul devine prohibitiv, culturile destinate hranei sunt redirecționate către rafinării pentru a produce etanol și biodiesel. Rezultatul este o spirală inflaționistă greu de controlat de către băncile centrale. România între țintele UE de decarbonizare și inflația prețurilor la alimente Pentru România, al cincilea mare producător de porumb din Uniunea Europeană, această tranziție accelerată aduce oportunități economice mari, dar și riscuri inflaționiste severe. Pe de o parte, fermierii români ar putea beneficia de o cerere externă masivă și de prețuri ridicate pentru recoltele de porumb și floarea-soarelui. Pe de altă parte, procesarea acestor culturi în biocombustibili de primă generație va scumpi direct uleiul alimentar, mălaiul și furajele pentru sectorul zootehnic. În plus, România trebuie să transpună directivele europene stricte privind utilizarea energiei din surse regenerabile în transporturi (RED III). Creșterea cotelor de amestec obligatorii la pompă va pune presiune directă pe rafinăriile locale, precum OMV Petrom sau Rompetrol, de a achiziționa volume mari de etanol și biodiesel. Dacă producția internă nu ține pasul, importul de biocombustibili va scumpi și mai mult carburanții la pompă pentru consumatorii români. O altă problemă majoră pentru România o reprezintă lipsa capacităților de producție pentru biocombustibilii de generația a doua, obținuți din deșeuri sau reziduuri agricole. Fără investiții masive în tehnologii avansate, țara noastră va rămâne dependentă de utilizarea culturilor alimentare pentru energie, amplificând conflictul dintre securitatea alimentară și cea energetică. Dublarea suprafețelor agricole până în 2030 și riscurile de mediu Autorii studiului avertizează că, dacă toate cotele propuse la nivel global sunt implementate integral, suprafața de teren necesară pentru biocombustibili s-ar putea dubla până în 2030 față de 2023. Acest scenariu maxim ar necesita un plus de 36 de milioane de hectare la nivel mondial. Această suprafață uriașă este echivalentă cu întreaga suprafață a Germaniei, generând riscuri severe de defrișare și degradare a solului. Viteza de implementare a acestor politici depășește capacitatea de reglementare și de protecție a mediului. „Viteza cu care sunt majorate cotele obligatorii generează riscuri semnificative, deoarece cererea de materii prime crește mai repede decât…