Eolienele pot depăși 3.000 MW cu Cernavodă oprită | România — NRG-IA

România intră într-o perioadă cu potențial excepțional pentru producția de energie eoliană, exact când sistemul energetic național are nevoie de capacități suplimentare pentru a compensa oprirea celor două reactoare nucleare de la Cernavodă și reducerea producției hidroelectrice. Prognozele pentru marți, 13 octombrie, și miercuri, 14 octombrie, indică o putere eoliană medie de peste 3.000 MW în fiecare zi, echivalentul a mai mult de două ori puterea nominală însumată a reactoarelor nucleare. Dacă estimările se confirmă, turbinele eoliene din România vor produce aproape 148 GWh de electricitate în numai 48 de ore. Este un aport energetic considerabil, care poate diminua necesarul de importuri, reduce utilizarea unor grupuri termoelectrice costisitoare și susține alimentarea consumatorilor într-un moment de vulnerabilitate a sistemului. Contribuția eolienelor devine cu atât mai importantă cu cât revenirea producției nucleare este incertă. Nuclearelectrica a confirmat că ambele unități de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, iar Ministerul Energiei consideră puțin probabilă repornirea lor în următoarele zece zile. Peste 3.000 MW din vânt, două zile consecutiv Prognozele indică o intensificare puternică a producției eoliene în prima parte a săptămânii. După o medie estimată de 1.278 MW luni, puterea medie ar urma să urce la 3.048 MW marți și la 3.118 MW miercuri, înainte de a se reduce la 2.652 MW joi și 1.584 MW vineri. La aceste niveluri, centralele eoliene ar genera aproximativ 73,2 GWh marți și 74,8 GWh miercuri. Pentru întreaga perioadă de cinci zile, energia produsă ar putea depăși 280 GWh, dacă mediile zilnice prognozate se realizează integral. Dimensiunea fenomenului devine mai clară prin raportarea la capacitatea eoliană instalată a României, estimată la 3.343 MW pe baza datelor ANRE. Producția medie anticipată pentru marți ar reprezenta aproximativ 91% din această capacitate, iar cea de miercuri peste 93%. Un asemenea nivel de utilizare a capacității instalate este neobișnuit de ridicat pentru energia eoliană. El indică posibilitatea unei perioade în care condițiile meteorologice favorabile permit turbinelor să funcționeze aproape de potențialul lor nominal, în medie pe parcursul zilei. Datele reprezintă prognoze de putere medie zilnică, iar producția efectivă va varia de la o oră la alta. Tocmai cantitatea totală de energie care poate fi livrată în aceste zile face însă episodul deosebit de important pentru balanța energetică a României. Două reactoare nucleare lipsesc din producția națională Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă una dintre principalele surse de electricitate ale României. Cele două unități au împreună o putere nominală de aproximativ 1.400 MW și furnizează, în condiții obișnuite de funcționare, o contribuție importantă și relativ constantă la producția națională. Oprirea simultană a reactoarelor a eliminat temporar această contribuție din balanța energetică, obligând sistemul să acopere necesarul din alte capacități interne și din schimburile comerciale cu statele vecine. Potrivit comunicatului Nuclearelectrica din 11 octombrie, cele două unități se află în stare oprită sigură, cu funcțiile de securitate nucleară integral asigurate. Oprirea este determinată de condițiile hidrologice care afectează disponibilitatea apei necesare funcționării centralei. Problema este direct legată de seceta severă din bazinul Dunării. Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că, la 12 octombrie, debitul fluviului la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de numai 1.200 metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 metri cubi pe secundă pentru luna octombrie. Dunărea transporta astfel aproximativ 31% din debitul mediu caracteristic acestei perioade. Prognoza hidrologică indică o recuperare lentă, până la aproximativ 1.300 metri cubi pe secundă la 19 octombrie, insuficientă pentru a anticipa o normalizare rapidă a condițiilor. Vulnerabilitatea hidrologică afectează simultan două componente majore ale producției românești: energia nucleară, dependentă de disponibilitatea apei de răcire, și hidroenergia, a cărei producție este limitată de debitele reduse ale râurilor și de nivelurile acumulărilor. În acest context, energia eoliană poate compensa o parte substanțială a deficitului de producție. Pentru zilele de 13 și 14 octombrie, puterea eoliană medie prognozată depășește de peste două ori puterea nominală a celor două reactoare de la Cernavodă. Diferența operațională rămâne importantă: energia nucleară poate furniza producție continuă, în timp ce aportul eolian depinde de intensitatea vântului și de condițiile de funcționare ale rețelei. Energia eoliană poate reduce importurile și presiunea asupra prețurilor Efectele unei producții eoliene ridicate depășesc simpla creștere a ponderii regenerabilelor în mixul energetic. Într-un sistem în care consumul trebuie acoperit permanent, fiecare megawatt suplimentar produs intern poate…