România produce mai puțină energie primară, dar exportă mai mult curent în T1 2026 — NRG-IA

România produce mai puțină energie primară, dar are mai mult curent în sistem Primul trimestru din 2026 arată unul dintre cele mai importante paradoxuri ale pieței energetice românești: producția internă de energie primară a scăzut, dar resursele de energie electrică au crescut, iar exporturile de curent au urcat semnificativ. Potrivit datelor INS preluate de presa economică, resursele de energie primară ale României au fost de 7,909 milioane tone echivalent petrol în T1 2026, în scădere cu 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Producția internă de energie primară a fost de 4,116 milioane tep, cu 2,3% mai mică, iar importurile de energie primară s-au redus cu 4,1%, până la 3,793 milioane tep. În același timp, resursele de energie electrică au crescut cu 2,6%, până la 18,213 miliarde kWh. Diferența este esențială: România nu a produs mai multă energie în sens larg, ci a avut o structură mai favorabilă a producției de electricitate. Hidro a schimbat imaginea trimestrului Cea mai importantă explicație vine din producția hidro. În T1 2026, hidrocentralele au produs 3,772 miliarde kWh, în creștere cu 38,3% față de primul trimestru din 2025. Această revenire a schimbat radical bilanțul electric al perioadei. Energia eoliană a crescut cu 18%, până la 1,904 miliarde kWh, iar producția fotovoltaică a avansat cu 10,7%, până la 774,1 milioane kWh. În schimb, termocentralele au produs cu 3% mai puțin, iar producția nucleară a scăzut tot cu 3%. Tabloul este clar: energia electrică a României a arătat mai bine în T1 nu pentru că toate sursele au crescut, ci pentru că hidro și regenerabilele au compensat scăderile din producția convențională. Exporturile cresc, dar semnalul trebuie citit atent Exporturile de energie electrică au ajuns la 3,660 miliarde kWh, cu 13,9% mai mult decât în T1 2025. La prima vedere, aceasta pare o veste foarte bună: România a avut suficientă energie pentru a trimite mai mult curent în piețele vecine. Dar interpretarea corectă este mai nuanțată. Exporturile mari pot reflecta momente de producție abundentă, în special când hidro, eolianul și solarul livrează bine, nu neapărat o capacitate structurală constantă de surplus. Într-un sistem energetic cu tot mai multă producție variabilă, poți exporta mult în anumite ore și poți rămâne vulnerabil în altele. România a văzut deja această realitate în zilele cu energie solară ieftină la prânz și prețuri ridicate seara, când sistemul are nevoie de capacități flexibile, stocare și producție dispecerizabilă. Consumul intern scade, iar acesta este semnalul incomod Un alt element critic este consumul. Consumul final de energie electrică a scăzut cu 2,2% în primul trimestru din 2026, până la 12,822 miliarde kWh. Consumul economiei a fost aproape neschimbat, cu o scădere de numai 0,1%, dar consumul populației a coborât puternic, cu 9,2%. Această evoluție trebuie tratată cu prudență. O scădere a consumului populației poate avea mai multe explicații: vreme mai blândă, eficiență mai bună, schimbări de comportament, autoconsum, presiune economică sau efecte de preț. Datele brute nu permit atribuirea unei singure cauze. Totuși, semnalul este relevant. Exporturile mai mari nu vin într-un context de consum intern în accelerare, ci într-un trimestru în care cererea finală de energie electrică a scăzut. Asta schimbă sensul economic al cifrelor. O piață mai verde nu înseamnă automat un sistem mai solid T1 2026 arată o piață electrică mai favorabilă pentru sursele cu emisii reduse, dar nu demonstrează singur că sistemul energetic românesc a devenit structural mai robust. Hidroenergia a avut un trimestru foarte bun, însă rămâne dependentă de hidrologie. Eolianul și solarul cresc, dar sunt variabile și cer flexibilitate. Nuclearul rămâne un pilon stabil, dar nu a crescut în acest interval. Termocentralele scad, ceea ce reduce aportul unor surse dispecerizabile, chiar dacă ele sunt mai poluante și mai scumpe. Această combinație creează o realitate dublă: România poate avea tot mai multe ore cu producție curată și surplus exportabil, dar are în continuare nevoie de investiții în stocare, capacități flexibile, rețele și mecanisme de echilibrare pentru a evita vulnerabilitatea în orele tensionate. Diferența dintre energie primară și electricitate contează Subiectul este important și pentru că arată de ce trebuie separată energia primară de energia electrică. Energia primară include resurse precum cărbune, țiței, gaze naturale, hidroenergie, nuclear și regenerabile, exprimate într-o unitate comună. Energia electrică este doar produsul final disponibil în rețea pentru consum, export sau acoperirea pierderilor. România poate avea o scădere a producției interne de energie primară și, în același timp, o creștere a producției de electricitate, dacă mixul electric este favorizat de apă, vânt și soare. Exact asta s-a întâmplat în T1 2026. Această distincție este esențială pentru interpretarea corectă a pieței. Fără ea, cifrele pot fi citite greșit fie ca semn de slăbiciune…