România poate atrage centre de date de peste 1 GW: miza energetică a infrastructurii AI — NRG-IA

România intră în cursa regională pentru centre de date într-un moment în care infrastructura AI devine una dintre cele mai mari surse noi de consum electric la nivel global. La Data Center Forum 2026, organizat de Tema Energy, una dintre concluziile centrale a fost că România ar putea găzdui centre de date cu o putere cumulată de peste 1 GW în următorii cinci ani, dacă își valorifică avantajele energetice și administrative. Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, a sintetizat miza într-o formulare condiționată, nu certă: „Dacă ne jucăm cărţile cum trebuie”, România poate atrage peste 1 GW de data centere în următorii cinci ani. Acesta a indicat energia regenerabilă, dezvoltarea stocării în baterii, proiectele noi de producție și poziția geografică drept principalele atuuri. De la cloud la industrie energointensivă Centrele de date nu mai sunt doar infrastructură IT. În era inteligenței artificiale, ele devin consumatori industriali de energie, cu cerințe ridicate de putere disponibilă, continuitate, redundanță și calitate a alimentării. Un campus AI de mari dimensiuni nu cere doar teren și fibră optică, ci acces ferm la rețea, surse de energie predictibile și capacitate de răcire. Agenția Internațională a Energiei estimează că cererea globală de electricitate a centrelor de date se va dubla până în 2030, ajungând la aproximativ 945 TWh, aproape 3% din consumul mondial de electricitate. Creșterea este alimentată în principal de AI, iar IEA avertizează că un data center poate fi construit în doi-trei ani, în timp ce infrastructura energetică are termene mult mai lungi. Această diferență de viteză este esențială pentru România. Dacă investițiile digitale vin mai repede decât întăririle de rețea, avantajul energetic poate deveni rapid blocaj. Dacă însă racordările mari sunt gestionate coerent, centrele de date pot deveni o nouă sursă de investiții, consum stabil și valorificare locală a energiei. România are atuuri reale, dar nu nelimitate Argumentul favorabil României pleacă de la mixul energetic, de la poziția geografică și de la faptul că piața locală este încă mică față de huburile vest-europene deja congestionate. Data Center Forum notează că România are un mix cu hidro, nuclear, eolian și solar, o forță de muncă IT relevantă și un rol potențial de punte digitală între Europa Centrală și de Est, Marea Neagră și regiuni din afara UE. Există deja proiecte care arată direcția. Monsson proiectează și autorizează un data center pilot de aproximativ 50 MW în România, într-un model care leagă producția regenerabilă, bateriile și infrastructura AI sub aceeași logică de racordare. Compania a indicat și un proiect mai mare, cu racordare de 500 MW, care ar include baterii și centre de date. În paralel, ClusterPower a anunțat un parteneriat cu Accelerated Infrastructure Capital pentru dezvoltarea unei regiuni de centre de date dedicate AI de 800 MW în sud-vestul României. Compania a indicat 20 MW disponibili, încă 70 MW prognozați în următoarele 12 luni și o foaie de parcurs spre 800 MW pe două campusuri. Rețeaua devine filtrul real al investițiilor Miza principală nu este dacă România poate atrage interesul investitorilor, ci dacă poate livra energie, racordare și predictibilitate la viteza cerută de industrie. În Europa, mai multe piețe consacrate pentru data centere se confruntă deja cu întârzieri, moratorii sau condiții mai dure de racordare, tocmai pentru că rețelele nu pot absorbi la infinit cereri concentrate de putere. Pentru România, un potențial de peste 1 GW în data centere ar însemna apariția unei noi categorii de consumatori foarte mari, comparabili ca profil energetic cu marii consumatori industriali, dar cu cerințe mult mai stricte de continuitate. Un asemenea consum nu poate fi tratat ca simplă cerere suplimentară. El cere planificare de rețea, contractare pe termen lung, stocare, capacități de back-up și integrare cu producția regenerabilă. Avantajul real poate veni din cuplarea centrelor de date cu proiecte regenerabile și baterii. În acest model, energia produsă local este folosită pentru un consumator stabil, iar stocarea reduce presiunea asupra rețelei în orele dificile. Dar acest model funcționează doar dacă regulile de racordare, autorizare și fiscalitate sunt clare. Noua competiție: țările care pot livra electricitate pentru AI România nu concurează doar cu alte piețe IT. Concurează cu țări care pot garanta energie, rețea, redundanță și viteză administrativă. În noua economie AI, infrastructura digitală se va amplasa tot mai mult acolo unde energia este disponibilă, predictibilă și suficient de curată pentru cerințele marilor companii tehnologice. Din acest motiv, subiectul depășește zona tehnologiei. Centrele de date pot deveni o miză de politică energetică, industrială și de securitate economică. Dacă România gestionează corect acest val, poate transforma surplusul de proiecte regenerabile, bateriile și poziția regională într-un avantaj investițional. Dacă nu, riscul este ca…