Bateriile prosumatorilor pot deveni resursă de sistem prin agregare și centrale virtuale în România — NRG-IA

Energie Regenerabilă

România are deja peste 100.000 de prosumatori cu sisteme de stocare, dar bateriile instalate în case și firme funcționează încă, în principal, individual. Următoarea etapă este agregarea lor într-o…

Bateriile prosumatorilor pot deveni resursă de sistem prin agregare și centrale virtuale în România — NRG-IA
România avea, la 30 aprilie 2026, 332.684 de prosumatori racordați la rețea, cu o putere instalată totală de 3.789 MW . Dintre aceștia, 101.243 aveau instalații de stocare , cu peste 10.000 mai mulți decât în luna precedentă. Cifra arată cât de repede se mută piața de la simpla producție solară spre energia păstrată pentru consum ulterior. Bateriile din case și firme sunt instalate astăzi, în primul rând, pentru autoconsum: energia produsă la prânz poate fi folosită după apus, când panourile nu mai livrează. În configurațiile care permit alimentare de rezervă, ele pot menține și consumatori esențiali în funcțiune în timpul unei întreruperi. Următoarea etapă are însă o miză mai mare decât factura unei singure gospodării. O baterie nu trebuie să rămână doar un echipament privat care încarcă ziua și descarcă seara. În anumite condiții tehnice și contractuale, ea poate deveni parte dintr-un portofoliu controlabil, capabil să răspundă la nevoile rețelei. Aceasta este logica unei centrale virtuale: nu se construiește o centrală nouă într-un singur loc, ci se coordonează digital baterii, producători mici, consumatori flexibili, stații de încărcare și alte active dispersate. Centrala virtuală adună active mici într-o resursă controlabilă O centrală virtuală nu înseamnă că operatorul de transport sau distribuitorul poate prelua controlul automat asupra fiecărei baterii dintr-o locuință. Ea funcționează printr-un agregator: o companie care contractează voluntar cu proprietarii unor active energetice și le gestionează într-un portofoliu comun. Proprietarul stabilește condițiile de participare, inclusiv nivelul minim de energie care trebuie păstrat pentru autoconsum sau rezervă. Agregatorul poate utiliza doar energia și puterea disponibilă în limitele convenite. ANRE permite deja agregarea voluntară a producătorilor, consumatorilor și deținătorilor de instalații de stocare. Pentru a funcționa ca unitate agregată comandabilă, portofoliul trebuie să atingă cel puțin 1 MW putere simultană aprobată pentru absorbție sau injecție și să poată răspunde dispozițiilor de dispecer. Pragul de 1 MW nu înseamnă că o gospodărie trebuie să aibă o baterie de această dimensiune. Înseamnă că multe baterii mici pot fi reunite într-un singur portofoliu. Câteva sute sau câteva mii de instalații pot furniza împreună puterea necesară, dacă sunt compatibile tehnic, au date fiabile și pot fi activate simultan. Clientul final poate semna un contract cu un agregator independent fără acordul furnizorului de energie. Dreptul există deja în cadrul reglementat de ANRE; provocarea este apariția unor produse comerciale clare, simple și suficient de atractive pentru proprietarii de baterii. Valoarea bateriei apare în orele în care sistemul are nevoie de ea Panourile fotovoltaice produc cel mai mult în intervalele cu radiație solară ridicată. În zilele de vară, energia disponibilă crește puternic la prânz, tocmai când o parte a consumului este mai redusă decât în vârful de seară. După apus, producția fotovoltaică scade rapid, iar sistemul trebuie să acopere consumul cu hidroenergie, centrale pe gaze, cărbune, importuri, energie eoliană disponibilă și alte resurse flexibile. În săptămânile cu caniculă, acest interval devine critic: aparatele de aer condiționat, comerțul, serviciile și industria mențin cererea ridicată exact când solarul se retrage. Transelectrica include explicit stocarea distribuită în soluțiile necesare pentru integrarea unei cantități mari de energie regenerabilă. Planul de dezvoltare al rețelei de transport arată că extinderea regenerabilelor necesită atât stocare centralizată, precum hidrocentralele cu pompaj, cât și baterii distribuite și alte centrale capabile să ofere flexibilitate pentru preluarea excedentului și acoperirea deficitului de producție. Bateria dintr-o locuință poate contribui în două momente diferite. La prânz, poate absorbi o parte din energia fotovoltaică produsă local, reducând injecția simultană în rețea în zonele cu multe sisteme solare. Seara, poate acoperi consumul propriu sau poate pune la dispoziția agregatorului o parte din energia păstrată, dacă acest lucru este prevăzut prin contract. Beneficiul pentru sistem nu vine dintr-o singură baterie. El apare prin coordonarea unui număr mare de baterii, distribuite geografic și operate după același semnal de piață sau de flexibilitate. De la echipament instalat la energie disponibilă Numărul de prosumatori cu stocare nu arată automat câtă energie poate intra în piață într-o anumită seară. O baterie are două caracteristici distincte. Puterea, exprimată în kW sau MW, arată cât de repede poate încărca sau descărca. Energia stocată, exprimată în kWh sau MWh, arată cât timp poate susține acea putere. O baterie de 10 kWh poate avea o putere de descărcare de 5 kW, însă nu poate furniza această putere timp de multe ore dacă este aproape goală sau dacă proprietarul păstrează o rezervă pentru consum propriu. Aceeași limită se aplică unui portofoliu agregat:…

Citește articolul complet pe NRG-IA →