Secetă Jiu Dolj: Debitul râului atinge un minim istoric — NRG-IA

Debite de avarie pe cursul inferior al Jiului — râul a coborât sub pragul critic la Răcari și Filiași Râul Jiu a înregistrat un minim istoric de debit de doar 5,51 metri cubi pe secundă la stația Filiași, conform măsurătorilor oficiale din august 2026, generând un semnal de alarmă major pentru alimentarea cu apă și sistemul energetic din sudul României. Această valoare, înregistrată la o stație hidrometrică funcțională încă din anul 1922, reflectă severitatea secetei extreme care afectează întregul bazin hidrografic al Jiului. Situația critică este confirmată de datele publicate de Administrația Bazinală de Apă Jiu (ABA Jiu) și analizate de publicația Mediafax. La stația hidrometrică Răcari, înființată în anul 1976, debitul a coborât pe 19 august la numai 7,03 metri cubi pe secundă, cu un nivel la miră de 136 de centimetri. Imaginile surprinse în zonă arată albii complet expuse, în care apa ocupă doar o porțiune restrânsă din canalul obișnuit, lăsând la suprafață întinderi masive de nisip și mâl. De asemenea, la stația Podari, hidrologii au înregistrat în aceeași perioadă un nivel de doar 2 centimetri și un debit de 8,14 metri cubi pe secundă. Specialiștii ABA Jiu, utilizând echipamente moderne ADCP (bazate pe unde acustice și efectul Doppler), confirmă că regiunea traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a raportat că pe cursul inferior al Jiului debitele rămân în scădere sau relativ staționare, situându-se la sub 30% din mediile multianuale specifice lunii august. Blocajul atmosferic și lipsa precipitațiilor din bazinul carpatic Cauza directă a acestui colaps hidrologic o reprezintă absența prelungită a precipitațiilor coroborată cu temperaturile extreme înregistrate pe parcursul verii în sudul României. Acest fenomen a provocat o evaporare accelerată și a epuizat rezervele de umiditate din sol, reducând dramatic alimentarea râurilor din pânza freatică și din afluenții montani ai Jiului. Deficitul nu este unul izolat, ci reflectă o criză regională de amploare. Datele INHGA arată că debitele majorității râurilor din România se află mult sub mediile multianuale. Situații similare, cu debite sub pragul de 30% din media lunară, se înregistrează în bazinele Crișuri, Timiș, Cerna, Bârlad, Moldova, Suceava și Prut. Mai mult, Dunărea a înregistrat la intrarea în țară, la stația Baziaș, un debit de doar 1.300 metri cubi pe secundă, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de 3.900 metri cubi pe secundă. Presiune pe sistemul energetic și riscuri de oprire a capacităților industriale Scăderea dramatică a debitului Jiului are consecințe directe asupra sectorului energetic din Oltenia, o regiune critică pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN). Jiul reprezintă sursa principală de apă de răcire pentru termocentralele pe cărbune din bazin și un factor esențial pentru microhidrocentralele locale. Deși grupurile energetice continuă să funcționeze, funcționarea lor la capacitate maximă devine extrem de vulnerabilă în absența unui volum de apă suficient pentru circuitele de răcire. În plus, reducerea debitelor pune presiune pe alimentarea cu apă potabilă a localităților riverane și pe sistemele de irigații din Dolj, forțând autoritățile să prioritizeze consumul casnic în detrimentul celui industrial și agricol. Pe măsură ce debitele scad, concentrația de poluanți din apă tinde să crească, ceea ce mărește costurile de tratare a apei pentru companiile de utilități, un cost care s-ar putea reflecta ulterior în tarifele finale plătite de consumatori. Prognoze staționare și riscul prelungirii restricțiilor în Oltenia Perspectivele pe termen scurt rămân extrem de rezervate, hidrologii INHGA prognozând debite relativ staționare pentru următoarea perioadă, fără semnale de precipitații abundente care să poată reface rezervele de apă. Această stagnare menține un risc ridicat de instituire a unor restricții severe de consum pentru utilizatorii industriali din județul Dolj în săptămânile următoare. Autoritățile de reglementare și ABA Jiu monitorizează constant evoluția nivelurilor la mirele hidrometrice de la Răcari și Filiași. Dacă debitele continuă să coboare sub pragurile de siguranță, vor fi activate planurile de restricții treptate, afectând în primul rând operatorii economici și exploatațiile agricole, într-un efort de a conserva resursele minime necesare populației.