Rețeaua electrică a Cubei s-a prăbușit de două ori în cinci zile din cauza deficitului și infrastructurii fragile — NRG-IA

Rețeaua electrică națională a Cubei s-a deconectat complet vineri, 10 iulie, pentru a doua oară în numai cinci zile și pentru a patra oară de la începutul anului 2026. Noul blackout a afectat o țară cu aproape 10 milioane de locuitori, în care numeroase localități nu reveniseră încă la o alimentare normală după căderea produsă luni. Incidentul a pornit la ora locală 15:55, când o linie electrică de 220 kV dintre Santa Clara și Sancti Spíritus a ieșit din funcțiune. Defecțiunea a împărțit rețeaua națională în zone separate, mai multe grupuri termoenergetice s-au oprit, iar tensiunea și frecvența au început să oscileze. La ora 16:30, întregul sistem electroenergetic național s-a deconectat. Defectarea liniei a fost elementul care a declanșat blackoutul. Amploarea prăbușirii arată însă cât de puțină rezistență mai are rețeaua cubaneză în fața unei avarii care, într-un sistem stabil, ar trebui izolată fără pierderea alimentării la nivel național. O avarie locală a destabilizat întreaga insulă O rețea electrică trebuie să mențină permanent echilibrul dintre producția centralelor și consumul populației, al industriei și al serviciilor publice. Atunci când o linie importantă se defectează, energia trebuie redirecționată prin alte trasee, iar centralele disponibile trebuie să compenseze rapid dezechilibrul. Cuba nu mai dispunea de această marjă de siguranță. Separarea rețelei în mai multe zone a lăsat unele regiuni cu prea puțină producție și altele cu parametri instabili. Sistemele automate de protecție au scos din funcțiune mai multe grupuri pentru a evita avarii grave, iar opririle succesive au dus la prăbușirea completă a rețelei. Centrale importante, precum Antonio Guiteras, Nuevitas 6 și Carlos Manuel de Céspedes 4, puteau începe procedurile de pornire numai după ce primeau electricitate din exterior. Această situație complică refacerea sistemului: centralele necesare pentru a produce electricitate au ele însele nevoie de alimentare pentru a porni pompele, instalațiile de control și echipamentele auxiliare. Cuba avea disponibilă mai puțin de o treime din energia necesară Rețeaua funcționa deja într-o stare extremă înaintea celui de-al doilea blackout. În dimineața zilei de 9 iulie, Cuba avea numai 880 MW disponibili, în condițiile unei cereri de aproximativ 2.730 MW. Deficitul ajungea la 1.837 MW, iar pentru vârful de consum fusese estimată o afectare de până la 2.260 MW. Cu alte cuvinte, sistemul putea furniza mai puțin de o treime din electricitatea necesară la acel moment. Pentru seara de 10 iulie, operatorul anticipa că aproximativ 1.952 MW de consum nu vor putea fi alimentați nici măcar înainte de producerea incidentului pe linia de transport. Aceste cifre descriu un sistem care nu mai funcționa în regim normal. Întreruperile programate, alimentarea pe intervale scurte și deconectarea unor zone întregi deveniseră instrumente cotidiene pentru menținerea unui echilibru minim. În lipsa unei rezerve de producție, orice centrală care se oprește sau orice linie importantă care iese din funcțiune poate provoca un dezechilibru mult mai mare decât incidentul inițial. Rețeaua cubaneză nu mai are suficiente resurse pentru a prelua șocul și a continua să funcționeze. Al doilea blackout a venit înainte ca primul să fie depășit Prima cădere națională a săptămânii s-a produs luni, 6 iulie. În momentul prăbușirii, aproape două treimi din țară erau deja fără electricitate din cauza deficitului de producție și a lipsei de combustibil. În Havana, sistemul putea acoperi numai aproximativ 1% din cererea capitalei în primele ore ale procedurii de refacere. Electricitatea disponibilă a fost direcționată cu prioritate către spitale, instalații de alimentare cu apă și unități de producție alimentară. Operatorul a reușit să reconecteze cea mai mare parte a rețelei până marți seara, fără ca alimentarea să revină la un nivel normal. Santiago de Cuba și alte regiuni au rămas în continuare fără curent, iar unele comunități primeau electricitate numai pentru scurte intervale zilnice. Căderea de vineri s-a produs astfel într-un sistem abia reconectat, încă instabil și incapabil să acopere cererea. Succesiunea celor două blackouturi indică faptul că refacerea legăturilor dintre regiuni nu a însemnat și restabilirea unei funcționări sigure. Lipsa combustibilului lasă centralele fără posibilitatea de a interveni Cuba produce intern aproximativ 40% din combustibilul de care are nevoie. Restul trebuie importat, iar reducerea livrărilor externe a lăsat termocentralele și unitățile de generare distribuită fără resurse suficiente pentru funcționare. Un petrolier rusesc a livrat aproximativ 730.000 de barili la sfârșitul lunii martie, oferind o ameliorare temporară. Rezervele respective au fost însă consumate până la sfârșitul lunii aprilie, iar alimentarea externă nu a revenit la nivelul necesar. Lipsa combustibilului afectează sistemul în două moduri. Reduce direct cantitatea de energie produsă și scoate din joc grupurile care ar trebui să…