Dunărea reduce producția de electricitate în România, Ungaria și Serbia: Paks se oprește, hidroenergia sârbă cade la 20% — NRG-IA

Nivelul extrem de scăzut al Dunării nu mai afectează doar câte o centrală izolată. În România, Ungaria și Serbia, trei sisteme energetice interconectate pierd simultan producție importantă exact într-o perioadă în care temperaturile ridicate mențin cererea de electricitate sub presiune. Cea mai recentă deteriorare vine din Serbia, unde nivelul fluviului a coborât la minimul din 1985, iar producția zilnică a celei mai mari hidrocentrale a țării a ajuns la doar 20% din nivelul normal , potrivit ministrului sârb al Energiei. În Ungaria, centrala nucleară Paks, cu o capacitate totală de aproximativ 2.000 MW , funcționa duminică la puțin peste 10% din capacitate și urma să înceteze complet producția. În România, nivelul scăzut al Dunării a dus deja la oprirea unui reactor de la Cernavodă, iar Guvernul a finanțat lucrări temporare pentru menținerea celui de-al doilea reactor conectat la Sistemul Energetic Național. Bucureștiul discută în paralel cu statele vecine pentru asigurarea importurilor în orele cu consum ridicat. Situația transformă deficitul de apă dintr-o problemă hidrologică într-una de securitate a alimentării cu electricitate. Cele trei țări nu pierd aceeași tehnologie și nici aceleași volume, dar pierderile apar simultan într-o regiune în care sistemele sunt conectate și folosesc schimburile transfrontaliere pentru a compensa dezechilibrele dintre producție și consum. Serbia: Dunărea taie producția hidro la o cincime din nivelul normal Serbia oferă cel mai recent semnal al deteriorării. Reuters a relatat duminică faptul că nivelul Dunării a coborât la cel mai redus nivel din 1985 , iar producția zilnică a celei mai mari hidrocentrale sârbe a ajuns la numai 20% din producția normală . Sistemul hidroenergetic Đerdap, cunoscut în România drept Porțile de Fier, ocupă un loc central în producția hidro a Serbiei. Compania publică Elektroprivreda Srbije arată că hidrocentralele Đerdap 1 și Đerdap 2 au împreună o capacitate instalată de aproximativ 1.410 MW și o producție medie anuală de aproximativ 6.770 GWh . Întregul sector hidro al companiei asigură, în medie, peste 30% din producția sa de electricitate. Đerdap 1 este, în plus, un obiectiv comun sârbo-român. Complexul construit pe Dunăre este simetric, fiecare țară operând propria centrală și propriile instalații aferente. Reducerea producției pe partea sârbă nu înseamnă automat o reducere identică pe partea românească, dar ambele sisteme depind de aceleași condiții hidrologice ale fluviului. Cu numai câteva zile înainte, producția celei mai mari hidrocentrale sârbe scăzuse la aproximativ o treime din nivelul obișnuit. Coborârea la 20% arată că situația hidrologică a continuat să se deterioreze. Ungaria pierde temporar principala sa sursă de electricitate Presiunea este și mai mare în Ungaria. Paks este singura centrală nucleară a țării și dispune de patru reactoare de concepție rusească, cu o capacitate totală de aproximativ 2 GW . Duminică, centrala funcționa la puțin peste 10% din capacitatea totală. Premierul Peter Magyar a anunțat că Paks va înceta producția, după ce Dunărea, utilizată pentru răcirea reactoarelor, a coborât la niveluri record. Este prima oprire completă determinată de această situație în peste patru decenii. Impactul este disproporționat față de simpla capacitate pierdută. Paks furnizează în mod normal o parte foarte importantă din electricitatea Ungariei, iar dispariția temporară a celor aproximativ 2.000 MW împinge sistemul spre importuri suplimentare într-un moment în care temperaturile se apropie de 40°C . Magyar a avertizat că urmează cinci zile critice pentru sistemul energetic și a cerut companiilor, instituțiilor publice, administrațiilor locale și populației să reducă sau să mute consumul din intervalul de vârf 17:00–22:00 . Guvernul analizează inclusiv restricții obligatorii pentru marii consumatori industriali. Mark Radnai, vicepreședintele partidului Tisza, estimează că necesarul suplimentar de importuri și scumpirea electricității ar putea genera Ungariei costuri de 100–200 miliarde de forinți , echivalentul a aproximativ 315–630 milioane de dolari . Estimarea aparține reprezentantului politic și nu reprezintă un cost deja realizat. România intră în aceeași perioadă cu producția internă redusă România se află deja în propriul episod de stres energetic provocat de Dunăre. Debitul fluviului la intrarea în țară coborâse la aproximativ 1.650 metri cubi pe secundă , de aproape trei ori sub media multianuală a lunii iulie, de circa 4.700 metri cubi pe secundă . Nivelul redus a afectat alimentarea cu apă necesară funcționării centralei nucleare de la Cernavodă. Unul dintre reactoare a fost oprit, iar autoritățile au finanțat lucrări pentru redirecționarea temporară a apei dintr-un canal, astfel încât al doilea reactor să poată rămâne conectat la rețea. România a intrat astfel în august cu o producție internă mai redusă și cu necesar suplimentar de energie din exterior. În perioadele recente de vârf, importurile au ajuns în…