Dunărea poate coborî la 1.450 m³/s în august: impactul secetei asupra hidroenergiei, Cernavodă și sistemului regional — NRG-IA

Dunărea intră în prima decadă a lunii august cu perspectiva unui debit de aproximativ 1.450 m³/s la Baziaș , în condițiile în care media multianuală pentru august este de 3.900 m³/s . Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor prognozează o scădere ușoară până la acest nivel și apoi o relativă stabilizare, iar estimările de medie durată indică posibilitatea ca debitul să rămână în jurul valorii de 1.450 m³/s până aproximativ la 10–12 august . O creștere treptată este estimată ulterior, cu șanse mai mari după 24 august, dar prognoza rămâne asociată unei incertitudini ridicate. La 1.450 m³/s, debitul Dunării la intrarea în România ar reprezenta aproximativ 37% din media multianuală a lunii august . Cifra descrie amploarea deficitului hidrologic, nu un prag tehnic universal pentru funcționarea centralelor: efectul asupra fiecărei instalații depinde de nivelurile locale, configurația albiei, temperatura apei, prizele de răcire, regulile de exploatare și intervențiile hidrotehnice. Pentru sistemul energetic regional, dificultatea este că ameliorarea vremii și ameliorarea condițiilor de producție nu se produc simultan. Ploaia trebuie să cadă în zonele relevante ale bazinului, să alimenteze afluenții, să depășească deficitul de umiditate acumulat și apoi să se propage sute de kilometri în aval. Primele precipitații pot opri scăderea Dunării fără să readucă imediat debitele la valori apropiate de normal. Ploile din amonte pot opri scăderea Dunării, dar revenirea debitului va fi lentă Prognoza hidrologică actuală include precipitațiile așteptate în bazinul superior al Dunării și pe afluenții austrieci. Efectul estimat pentru începutul lui august nu este însă o revenire rapidă, ci mai întâi oprirea tendinței de scădere: debitul ar urma să se stabilizeze în jurul a 1.450 m³/s înainte de o posibilă creștere graduală în a doua parte a lunii. Această evoluție reflectă starea bazinului din amonte. Austria a acumulat în prima jumătate a anului unul dintre cele mai severe deficite de precipitații din ultimele decenii. GeoSphere Austria arată că între 1 ianuarie și 30 iunie 2026 cantitatea de precipitații la nivel național a fost cu 27% sub media climatică , iar în numeroase regiuni deficitul a ajuns la 30–40% , respectiv până la aproximativ 50% în estul țării . Primăvara meteorologică 2026, intervalul martie–mai, fusese deja cea mai secetoasă din seria austriacă de 169 de ani: precipitațiile au fost cu aproximativ 50% sub media 1991–2020 , după un deficit de 58% în martie, 68% în aprilie și 33% în mai. Deficitul este vizibil inclusiv în regiuni relevante pentru alimentarea sistemului dunărean. La Kremsmünster, în Austria Superioară, între 1 ianuarie și 13 iulie s-au acumulat 332 mm de precipitații , față de media de 533 mm. La Ried im Innkreis au fost 298 mm, comparativ cu 532 mm în mod normal, iar la aeroportul Salzburg 321 mm, față de media climatică de 625 mm. GeoSphere calcula la jumătatea lui iulie că, pentru compensarea deficitului național acumulat de la începutul anului, Austria ar avea nevoie de aproximativ 160 litri de apă pe metru pătrat în plus față de precipitațiile normale ale următoarelor săptămâni. Într-un asemenea bazin, o serie de furtuni sau ploi locale nu se transformă automat într-o creștere comparabilă a Dunării. După luni secetoase, o parte din apă reface umiditatea solului, iar temperaturile ridicate mențin pierderile prin evapotranspirație. Pentru debitele fluviului sunt decisive cantitatea totală, distribuția spațială și persistența precipitațiilor pe bazinele afluenților importanți. Dunărea a coborât mult sub scenariul hidrologic cu care a început vara Viteza deteriorării este vizibilă și prin comparația dintre prognozele de orizont diferit. Prognoza hidrologică de lungă durată publicată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor la 7 iulie estima pentru august, la Baziaș, un debit mediu lunar de 2.700 m³/s și un debit minim lunar de aproximativ 2.200 m³/s , față de media multianuală lunară de 3.900 m³/s. Prognoza operativă publicată la 1 august indică acum coborârea spre 1.450 m³/s. Cele două valori provin din prognoze cu orizonturi și metodologii diferite și nu trebuie tratate ca o simplă comparație între o estimare „corectă” și una „greșită”. Diferența arată însă cât de mult s-au deteriorat condițiile efective față de scenariul statistic disponibil la începutul lui iulie și de ce actualizările operative au devenit decisive pentru exploatarea instalațiilor energetice. La 1 august, debitul măsurat la Baziaș coborâse deja la 1.550 m³/s , de la 2.200 m³/s înregistrat la începutul lui iulie. Într-o lună, Dunărea a pierdut astfel aproximativ 650 m³/s la intrarea în România, iar prognoza mai indică o reducere suplimentară. Cernavodă arată de ce debitul de la Baziaș nu spune singur câtă energie poate fi produsă La Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, Unitatea 1 a fost oprită controlat în dimineața de 28 iulie după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a apropiat…