Debitul Dunării scade la minimul pe 30 de ani: Impact Cernavodă — NRG-IA

Debitul Dunării scade la 1.750 mc/s: Măsuri de urgență pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă Debitul Dunării a scăzut la 1.750 mc/s, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, forțând autoritățile să redirecționeze resursele de apă către centrala nucleară Cernavodă. Potrivit Administrației Naționale Apele Române, nivelul actual înregistrat la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, este comparabil cu cele mai severe minime istorice documentate în ultimele trei decenii. Situația a declanșat o alertă la nivelul sistemului energetic național, având în vedere dependența directă a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă de volumul de apă disponibil pentru circuitele de răcire. Prognoza emisă de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), citată de Agerpres și e-nergia.ro, indică o tendință de scădere suplimentară pentru următoarele 4-5 zile. Hidrologii estimează că debitul fluviului ar putea coborî până la pragul critic de 1.700 mc/s. În acest context de presiune hidrologică extremă, autoritățile de reglementare și operatorii de sistem au fost obligați să intervină rapid pentru a preveni un scenariu de oprire neprogramată a unităților nucleare, care asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României. Pentru a compensa deficitul major de pe cursul principal al Dunării, Apele Române au inițiat proceduri excepționale de descărcare a apei din marile acumulări hidroenergetice din bazinele interioare. Concret, au fost dispuse evacuări controlate de debite suplimentare din lacurile de acumulare de pe râurile Olt și Argeș. Această măsură de urgență are rolul de a suplimenta volumul de apă care ajunge în sectorul Dunării de unde centrala de la Cernavodă își alimentează canalele de aducțiune. Seceta severă din bazinul hidrografic european și prognozele de scădere a debitului Cauza directă a acestei crize hidrologice este seceta pedologică și atmosferică severă care afectează întregul bazin hidrografic al Dunării, de la izvoarele sale din Germania și până la vărsarea în Marea Neagră. Lipsa prelungită a precipitațiilor în Europa Centrală și de Est, cumulată cu temperaturile extrem de ridicate înregistrate pe parcursul verii, a redus drastic aportul de apă al principalilor afluenți externi ai fluviului. Conform analizelor publicate de HotNews.ro, debitele medii multianuale ale Dunării pentru această perioadă ar trebui să fie semnificativ mai mari, însă deficitul de umiditate din sol și evaporarea accentuată au transformat albiile majore în zone de acumulare minimă. Prognozele pe termen scurt nu indică fronturi de precipitații capabile să refacă rezervele de apă din amonte, ceea ce înseamnă că sistemul energetic românesc va trebui să funcționeze sub un regim de restricții stricte pentru o perioadă prelungită. Restricții la irigații și modificarea fluxurilor hidroenergetice pe Olt și Argeș Consecința directă a acestor decizii se resimte deja pe două paliere majore: sectorul agricol și cel hidroenergetic. Ziarul Financiar raportează că au fost deja impuse restricții severe la utilizarea apei pentru irigații pe sectorul cuprins între Călărași și Cernavodă. Fermierii din zonă sunt obligați să își reducă sau să își suspende temporar activitățile de udare a culturilor, prioritatea absolută fiind acordată alimentării cu apă potabilă a populației și asigurării resursei tehnologice pentru centrala nucleară. Pe plan energetic, decizia de a evacua debite suplimentare din bazinele Oltului și Argeșului modifică profilul de producție al Hidroelectrica. În loc să utilizeze această apă exclusiv pentru acoperirea vârfurilor de consum la prețuri avantajoase pe piața de energie, compania este nevoită să ruleze turbinele în regim de tranzit, pentru a asigura volumul de apă necesar în aval. Acest transfer de resursă hidrică reprezintă un efort logistic și operațional coordonat, destinat exclusiv menținerii stabilității rețelei prin funcționarea Unităților 1 și 2 de la Cernavodă. Risc de reducere a puterii la Cernavodă dacă debitul coboară sub pragul critic Perspectiva pe termen scurt depinde în totalitate de evoluția vremii în următoarele 5 zile, intervalul critic indicat de prognoza INHGA. Dacă debitul Dunării coboară sub pragul estimat de 1.700 mc/s și măsurile de compensare din bazinele interioare nu vor reuși să mențină nivelul optim în bazinul de aspirație al centralei, Nuclearelectrica s-ar putea confrunta cu obligativitatea reducerii preventive a puterii unuia dintre reactoare. Deși în prezent operarea centralei se desfășoară în parametri de siguranță, riscul rămâne ridicat. Această situație subliniază necesitatea urgentării proiectelor de dragare a Dunării și de modernizare a canalelor de aducțiune de la Cernavodă, investiții strategice esențiale pentru ca infrastructura energetică de bază a României să poată rezista în fața fenomenelor climatice extreme tot mai frecvente.