E.ON spune că investiții de 1 miliard euro/an în rețele pot reduce factura casnicilor cu 25% — NRG-IA

Factura la energie intră într-o zonă nouă de analiză: rețeaua. Volker Raffel, CEO E.ON România și președinte al Federației ACUE, susține că investiții suplimentare de 1 miliard euro anual în rețelele de energie și gaze ar putea reduce factura finală a consumatorilor casnici cu 25% până în 2035 și ar putea coborî prețurile energiei pe piața angro cu peste 40% . Declarația a fost făcută în marja forumului regional FOREN 2026, pe baza datelor din studiul Valorem. Miza nu ține doar de distribuție ca tarif reglementat. Rețelele au devenit infrastructura prin care energia ieftină ajunge sau nu ajunge la consumatori. Dacă rețeaua nu poate prelua producția regenerabilă, nu poate conecta rapid stocarea, nu poate racorda noi locuri de consum și nu poate evita congestiile, costul se mută în piață: prețuri angro mai mari, dezechilibre, investiții întârziate și facturi finale mai greu de redus. Rețeaua schimbă prețul, nu doar transportă energia În modelul invocat de Raffel, investițiile suplimentare ar reduce factura finală a casnicilor cu 25% până în 2035, iar aproximativ două treimi din această reducere ar putea fi atinse până în 2030. Logica este directă: o rețea mai robustă poate integra mai multă energie regenerabilă, poate reduce blocajele de transport și distribuție și poate permite conectarea mai rapidă a producătorilor, consumatorilor și capacităților de stocare. Aceasta este diferența dintre energia produsă și energia valorificată. România poate instala solar, eolian, baterii și consum industrial nou, dar beneficiul economic scade dacă rețeaua nu poate prelua și redistribui energia la timp. Într-un sistem cu tot mai multă producție variabilă, valoarea energiei depinde de loc, oră, capacitate de evacuare și flexibilitate. Raffel a transmis aceeași idee și la Eurelectric Power Summit 2026: eliminarea rapidă a blocajelor din rețele ar putea reduce cu aproximativ 40% prețul energiei pe piața angro în următorul deceniu, cu mai mult de jumătate din efect posibil în următorii patru-cinci ani. România plătește mai mult prin puterea de cumpărare Datele despre factură trebuie citite și prin puterea de cumpărare. Raffel a afirmat că România nu are cel mai mare preț absolut la energie electrică din Europa, dar are cel mai ridicat preț raportat la puterea de cumpărare a consumatorului, atât pentru casnici, cât și pentru industrie. Acest element schimbă discuția publică. Un preț care pare comparabil în euro/MWh poate deveni mult mai apăsător într-o economie în care veniturile sunt mai mici. Pentru gospodării, factura consumă o parte mai mare din buget. Pentru industrie, energia scumpă reduce competitivitatea, în special în sectoarele energointensive. În acest context, investițiile în rețele nu mai sunt doar o temă tehnică a distribuitorilor. Ele devin o temă de competitivitate economică. Dacă blocajele de rețea mențin energia scumpă, efectul se transmite în costuri industriale, investiții amânate și venituri bugetare mai slabe. De ce 1 miliard euro pe an Studiul Valorem indică o nevoie de investiții suplimentare în rețelele de electricitate și gaze de aproximativ 1,1 miliarde euro anual , peste nivelul actual al investițiilor. Analiza citată de publicațiile de profil arată că infrastructura energetică are un efect economic multiplicator, prin investiții directe, activitate industrială conexă și reducerea blocajelor care frânează economia. Această sumă nu trebuie tratată ca simplu cost introdus în factură. Investițiile în rețele pot avea două efecte simultane: pe termen scurt pot necesita finanțare și recuperare reglementată, dar pe termen mediu pot reduce costurile de sistem, congestiile și prețurile angro. Miza este echilibrul dintre costul investiției și beneficiul rezultat dintr-un sistem mai eficient. Într-un sistem energetic cu tot mai mult solar la prânz, consum de seară, prosumatori, stocare, pompe de căldură, vehicule electrice și noi capacități industriale, rețeaua devine platforma principală a tranziției. Fără rețea, investițiile în producție rămân parțial blocate. Factură mai mică, dar nu automat Reducerea facturii cu 25% este o proiecție condiționată, nu un efect garantat. Ea depinde de cadrul de reglementare, ritmul investițiilor, accesul la capital, aprobările ANRE, costurile de finanțare, digitalizarea rețelelor și capacitatea operatorilor de a executa lucrările fără întârzieri majore. Mai depinde și de modul în care energia ieftină intră efectiv în prețul final. Dacă regenerabilele produc mult în orele cu consum redus, dar rețeaua, stocarea și piața nu mută energia spre orele scumpe, consumatorul nu vede integral beneficiul în factură. Prețul final include energie activă, tarife de rețea, taxe, echilibrare, servicii de sistem și alte componente. De aceea, investițiile în rețele trebuie analizate împreună cu stocarea, flexibilitatea consumului și regulile pieței. O rețea mai puternică poate reduce presiunea pe prețuri, dar efectul se vede numai dacă sistemul folosește mai eficient energia disponibilă.…