Efectul de domino al gazelor naturale: Cum un consum de iarnă excedentar de 4% și șocurile din Orient rescriu prognozele prețurilor de primăvară — NRG-IA

Contextul pieței: O iarnă atipică și o cerere susținută Sezonul rece 2025-2026, încheiat oficial la 31 martie, a lăsat în urmă o statistică extrem de relevantă pentru echilibrul pieței energetice naționale. Conform datelor agregate, consumul de gaze naturale în România a fost cu 4% mai mare decât media ultimilor trei ani . Acest avans al cererii a fost generat în principal de temperaturile deosebit de scăzute înregistrate pe parcursul lunii ianuarie, care au forțat o extracție mai accelerată din depozitele de înmagazinare. De regulă, finalul sezonului de extracție și tranziția către primăvară aduc o relaxare a cotațiilor pe piețele angro. Anul acesta, însă, fundamentele pieței sunt modificate de un cumul de factori geopolitici și structurali care împiedică scăderea naturală a prețurilor, creând un efect de contagiune direct în piața de energie electrică. Analiza factorilor: De la cotațiile gazelor la anomalia prețului energiei electrice Prețul ridicat al gazelor naturale, menținut de contextul internațional, a început să afecteze vizibil prețul energiei electrice. Într-o dinamică de piață logică, primăvara ar fi trebuit să aducă o ieftinire a energiei. Totuși, datele pieței arată contrariul. În luna martie, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) administrată de OPCOM la București a urcat la 536 de lei/MWh . Această creștere, survenită imediat după luna februarie, demonstrează funcționarea mecanismului de merit order (ordinea de merit), unde centralele pe gaze naturale, având costuri marginale ridicate, dictează prețul final de închidere a pieței atunci când energia regenerabilă sau hidro nu poate acoperi integral consumul. Vulnerabilități interne și șocuri externe Presiunea pe prețurile gazelor și ale energiei nu este dictată exclusiv de cererea internă, ci de un climat global extrem de tensionat. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a atras atenția asupra riscurilor macroeconomice majore generate de instabilitatea globală: „Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a generat deja efecte vizibile asupra piețelor energetice și continuă să amplifice volatilitatea piețelor financiare internaționale, iar evoluțiile externe se suprapun peste vulnerabilitățile interne deja cunoscute ale economiei României.” Acest avertisment vine într-un moment în care piața globală a hidrocarburilor suferă contracții severe. Un sondaj recent arată că producția de petrol a OPEC a scăzut dramatic în luna martie, atingând cel mai redus nivel de la vârful pandemiei de COVID-19 (iunie 2020). Scăderea, provocată de conflictul extins din Orientul Mijlociu, adaugă o primă de risc semnificativă pe toate piețele de mărfuri energetice, inclusiv pe cotațiile gazelor naturale europene, care influențează direct piața românească. Implicații pentru securitatea sistemului energetic național Dependența sistemului de gaze naturale devine și mai evidentă în contextul transformărilor structurale ale capacităților de producție. Fostul președinte Traian Băsescu a subliniat recent că, deși România poate evita o penurie de carburanți — având surse alternative pentru achiziția de țiței atâta timp cât rafinăriile funcționează optim —, adevărata vulnerabilitate rezidă în producția de energie electrică. Închiderea treptată a grupurilor energetice pe bază de cărbune elimină o capacitate de producție în bandă, transferând responsabilitatea echilibrării sistemului către centralele pe gaze și către sectorul hidroenergetic. În acest sens, investițiile în infrastructura de echilibrare devin critice. Un pas important a fost făcut de Hidroelectrica, care a demarat umplerea controlată a lacului Vidraru în cadrul unui amplu proiect de retehnologizare estimat la 188 milioane de euro . Deși vitală pe termen lung (proiectul având o durată de implementare de 7 ani), această investiție nu poate amortiza șocurile de preț din prezent dictate de costul gazelor. Perspective și prognoze Pentru următoarele luni, prognozele indică o menținere a volatilității pe piața gazelor naturale. Consumatorii industriali, în special cei din sectoarele energointensive, vor trebui să navigheze într-un mediu în care prețurile sunt extrem de sensibile la știrile geopolitice. Ciclul de injecție a gazelor în depozite pentru iarna 2026-2027 va începe sub presiunea unor cotații influențate de reducerea ofertei globale de energie (efectul deciziilor OPEC) și de prima de risc din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, corelația directă observată în luna martie între prețul ridicat al gazelor și creșterea energiei electrice pe piața spot la 536 lei/MWh arată clar că orice fluctuație a cotațiilor la gaze se va traduce rapid în costuri operaționale mai mari pentru furnizori și, ulterior, pentru consumatorii finali neprotejați de scheme de plafonare. Acest articol a fost generat cu asistența Aurora AI și verificat editorial.