\n \n

200 MWh de stocare în Caraș-Severin: Simtel finalizează sistemul BESS de la Iaz pentru Energy Capital Group — NRG-IA

Piața de Energie

La Iaz, în comuna Obreja din Caraș-Severin, a fost finalizat cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Banat, cu aproximativ 200 MWh și 100 MW. Miza proiectului depășește capacitatea…

200 MWh de stocare în Caraș-Severin: Simtel finalizează sistemul BESS de la Iaz pentru Energy Capital Group — NRG-IA
Simtel Team a finalizat la Iaz, în comuna Obreja din județul Caraș-Severin, unul dintre cele mai importante proiecte de stocare a energiei în baterii realizate până acum în România. Sistemul are o capacitate de stocare de aproximativ 200 MWh, o putere instalată de 100 MW și este prezentat de companie drept cel mai mare proiect independent de stocare BESS la scară industrială din Banat. Proiectul a fost realizat pentru Energy Capital Group, companie deținută de MOGAN Bucharest SRL, parte a grupului turcesc GÜRİŞ. Potrivit raportării publicate pe Bursa de Valori București, instalația include 44 de containere cu baterii litiu-ion, 528 de invertoare de mare putere, o stație electrică de 110 kV, 11 posturi de transformare și un sistem de management al energiei. Miza reală nu stă doar în dimensiunea proiectului. România are tot mai multă nevoie de capacități care pot prelua energia produsă în orele cu excedent și o pot livra în perioadele în care consumul, prețurile sau dezechilibrele cresc. Într-un sistem cu producție fotovoltaică tot mai mare, cu volatilitate orară și cu presiune pe rețea, stocarea începe să devină infrastructură operațională, nu simplă anexă la parcurile regenerabile. De la baterie locală la activ de sistem Un sistem de 200 MWh nu trebuie privit ca o baterie mare în sens casnic, ci ca un activ industrial conectat la rețea, capabil să participe la echilibrare, flexibilitate și servicii de sistem, în funcție de modelul de operare și de regulile pieței. Diferența dintre 100 MW și 200 MWh este esențială. Puterea de 100 MW arată cât de multă energie poate livra sau absorbi sistemul într-un anumit moment. Capacitatea de 200 MWh arată câtă energie poate stoca. În termeni simpli, instalația poate susține, teoretic, o livrare de 100 MW timp de aproximativ două ore, în funcție de condițiile tehnice, de strategia de exploatare și de restricțiile operaționale. Această durată este relevantă pentru piața românească. Problemele cele mai vizibile nu apar doar din lipsa energiei, ci din nepotrivirea dintre momentul în care energia este produsă și momentul în care sistemul are nevoie de ea. Solarul produce puternic în jurul prânzului. Consumul și prețurile pot deveni mai tensionate seara. Fără stocare, o parte din valoarea energiei ieftine se pierde, iar sistemul rămâne dependent de capacități flexibile, importuri sau costuri de echilibrare. 44 de containere, 528 de invertoare și o stație de 110 kV Structura tehnică a proiectului arată că discutăm despre o instalație energetică completă, nu despre un simplu ansamblu de baterii. Cele 44 de containere litiu-ion sunt partea vizibilă a stocării, dar valoarea sistemului este dată de integrarea lor cu invertoarele, transformatoarele, stația de 110 kV și sistemul EMS. Invertoarele transformă curentul continuu al bateriilor în curent alternativ compatibil cu rețeaua și controlează modul în care sistemul injectează sau absoarbe energie. Transformatoarele și stația de 110 kV permit integrarea la nivel de rețea. Sistemul de management al energiei coordonează încărcarea, descărcarea, protecțiile și strategia de operare. Această arhitectură contează pentru că stocarea modernă nu este doar capacitate pasivă. Un BESS bine integrat poate regla rapid puterea, poate contribui la stabilitatea tensiunii și frecvenței și poate răspunde la variații mai repede decât multe capacități convenționale. Efectul final depinde însă de conectare, reglementare, acces la piețe și operare comercială. Banatul intră pe harta stocării la scară mare Amplasarea proiectului în Caraș-Severin are o semnificație mai largă decât localizarea geografică. Vestul țării devine tot mai relevant pentru producția regenerabilă, pentru racordări noi și pentru nevoia de flexibilitate regională. Un sistem BESS de această dimensiune poate susține integrarea energiei regenerabile din zonă și poate contribui la reducerea presiunii asupra rețelei în momentele cu variații rapide de producție. Pentru Banat, proiectul de la Iaz marchează trecerea de la discuții despre potențial la infrastructură concretă. Pentru România, arată că stocarea începe să apară în proiecte industriale suficient de mari pentru a conta în analiza sistemului. Nu este suficient ca România să instaleze panouri fotovoltaice și turbine eoliene. Fără stocare, rețele întărite, interconectări funcționale, hidro flexibil și capacități de echilibrare, producția regenerabilă riscă să intre în piață cu valoare redusă exact în orele de excedent și cu impact limitat în orele scumpe. Opt luni de implementare și un proiect cu dificultăți tehnice Simtel arată că infrastructura de aproape 200 MWh a fost implementată într-un interval de aproximativ opt luni, pe un teren cu provocări semnificative din punctul de vedere al stabilității. Acest detaliu este important pentru piață: proiectele BESS nu sunt doar achiziții de echipamente, ci lucrări complexe de inginerie, autorizare, construcție, conectare, testare și integrare. În iulie 2025, proiectul fusese anunțat ca un…

Citește articolul complet pe NRG-IA →