Europa evită raționalizarea energiei și pregătește reduceri de taxe și coordonarea stocării gazelor — NRG-IA

Europa intră în a doua criză energetică majoră în mai puțin de cinci ani, dar răspunsul este diferit față de 2022: nu raționalizare, nu intervenție brutală în piață, ci reduceri fiscale, coordonare pe stocuri și accelerarea tranziției către surse locale de energie. Conținut articol: Europa evită restricțiile dure, dar recunoaște presiunea energetică Comisia Europeană a prezentat un nou pachet de măsuri pentru atenuarea impactului energetic al conflictului din Orientul Mijlociu, într-un moment în care prețurile la petrol și gaze rămân sub presiune, iar închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz afectează fluxurile globale de combustibili. Direcția aleasă de Bruxelles este semnificativă: Uniunea Europeană nu merge, cel puțin deocamdată, spre raționalizare, limitări obligatorii de consum sau intervenții majore de tipul plafonării prețului gazului. În schimb, mizează pe reduceri de taxe la electricitate, sprijin pentru consumatori vulnerabili, coordonarea umplerii depozitelor de gaze și supravegherea mai atentă a pieței combustibililor. Reuters notează că Bruxellesul evită, pentru moment, instrumentele dure folosite în criza din 2022, când reducerea livrărilor rusești de gaze a dus la prețuri record și la măsuri excepționale în piața europeană. Reducerea taxelor la electricitate devine principalul amortizor social Comisia vrea modificarea regulilor fiscale europene astfel încât electricitatea să fie taxată mai puțin decât gazul. Scopul este dublu: reducerea facturilor pentru gospodării și industrie, dar și încurajarea trecerii de la consumul direct de combustibili fosili către electricitate. Măsura este importantă pentru că mută centrul răspunsului european din zona plafonărilor către zona fiscală. În loc să blocheze prețurile în piață, UE încearcă să reducă povara finală asupra consumatorilor prin taxe mai mici, scheme de sprijin și vouchere energetice. Comisia indică explicit posibilitatea ca statele membre să introducă sprijin de venit, vouchere pentru energie, scheme de leasing social și reduceri de taxe la electricitate pentru gospodăriile vulnerabile. Depozitele de gaze devin instrument de prevenire a scumpirilor A doua linie majoră de apărare este coordonarea europeană a umplerii depozitelor de gaze în perioada de vară. Logica este clară: dacă statele și companiile cumpără simultan volume mari de gaz, prețurile pot urca artificial, chiar în lipsa unei penurii fizice. Bruxellesul vrea să evite repetarea comportamentului de criză din 2022, când concurența pentru volume disponibile a amplificat tensiunile din piață. De această dată, obiectivul este ca depozitarea să fie făcută coordonat, fără panică de achiziție și fără presiune suplimentară pe prețuri. Comisia a transmis, la 30 aprilie, că în prezent nu există penurii de combustibili în UE, iar securitatea aprovizionării cu gaze rămâne în mare parte neafectată. Totuși, a avertizat că stocurile comerciale de produse petroliere scad, în special pe fondul presiunii asupra combustibililor de aviație, iar UE trebuie să se pregătească pentru consecințe dacă situația se prelungește dincolo de sfârșitul lunii mai. Criza este mai puțin severă decât în 2022, dar politic mai dificilă Diferența față de criza precedentă este esențială. În 2022, Europa se confrunta cu riscul direct al lipsei de gaze rusești, cu prețuri istorice și cu o teamă reală de insuficiență pentru iarnă. În 2026, presiunea vine mai ales prin piețele globale ale petrolului, LNG-ului, produselor petroliere și gazului, nu printr-o oprire abruptă a unui furnizor dominant unic. Această diferență explică și răspunsul mai prudent. Gazele sunt încă mult sub nivelurile extreme din 2022, iar Europa are surse mai diversificate: LNG, Norvegia, importuri alternative și o pondere mai mare a energiei regenerabile și nucleare în producția de electricitate. Dar dificultatea politică este mai mare. Măsurile de reducere a consumului, chiar dacă ar ajuta la scăderea presiunii pe prețuri, sunt impopulare. Reuters arată că guvernele europene preferă deocamdată să ofere sprijin fiscal și reduceri de taxe, în loc să ceară populației sau companiilor să consume mai puțin. Europa plătește pentru protecție, dar riscă să întârzie ajustarea consumului Până la finalul lunii aprilie, guvernele europene angajaseră aproape 14 miliarde de euro pentru măsuri de răspuns la noul șoc energetic. Suma este mult mai mică decât sprijinul de aproximativ 500 de miliarde de euro mobilizat în criza din 2022, dar rămâne relevantă într-un context de presiune bugetară. Problema este calitatea acestor măsuri. O parte importantă a sprijinului merge către reduceri generale de taxe pe combustibili sau energie, nu exclusiv către gospodăriile vulnerabile. Această abordare calmează tensiunea socială imediată, dar poate menține artificial consumul ridicat și poate reduce impulsul pentru eficiență energetică. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că măsurile de accesibilitate energetică au încărcat semnificativ bugetele publice după 2022 și că…