\n \n

Europa riscă anulări de zboruri din cauza crizei de kerosen: ce urmează pentru vara 2026 — NRG-IA

Piața de Energie

Criza kerosenului a trecut de faza avertismentelor abstracte și a intrat în logica operațională a verii 2026. Europa depinde mai mult de importurile de jet fuel decât de orice alt combustibil de…

Europa riscă anulări de zboruri din cauza crizei de kerosen: ce urmează pentru vara 2026 — NRG-IA
Riscul nu mai este teoretic Directorul general al IATA, Willie Walsh, a spus vineri că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la finalul lunii mai din cauza lipsei de jet fuel. Organizația cere deja autorităților planuri clare de contingență, inclusiv scenarii de raționalizare și reguli pentru sloturi, semn că industria nu mai tratează problema ca pe o simplă scumpire temporară, ci ca pe un risc de operare pentru sezonul de vârf. Comisia Europeană menține, oficial, mesajul că nu există în prezent o lipsă de combustibil în UE. În același timp, un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat că Bruxelles-ul este pregătit să coordoneze o eliberare de stocuri de jet fuel dacă perturbările din jurul Hormuz continuă și că actualele planuri de răspuns nu au fost retrase, în pofida redeschiderii temporare anunțate de Iran pentru traficul comercial. De ce kerosenul este veriga cea mai sensibilă Europa este mai dependentă de importurile de jet fuel decât de orice alt combustibil de transport. Reuters, citând date IEA, arată că regiunea a consumat anul trecut aproximativ 1,6 milioane barili pe zi de combustibil pentru aviație, dintre care circa 500.000 barili pe zi au venit din import, iar aproximativ 75% din aceste importuri au provenit din Orientul Mijlociu. Într-o altă evaluare Reuters, Bruxelles-ul lucrează cu ipoteza că Europa importă circa 30%–40% din jet fuel, cel puțin jumătate din aceste volume având legătură cu surse din Orientul Mijlociu. Cele două seturi de cifre descriu aceeași vulnerabilitate: o dependență externă mare, concentrată geografic, exact pe ruta cea mai expusă crizei. Problema este amplificată de faptul că Europa și-a redus în timp propria bază de rafinare. Reuters notează că, în ultimii 25 de ani, peste 30 de rafinării europene au fost închise, echivalentul a 16% din capacitatea de rafinare a continentului. În paralel, IEA spune că multe rafinării europene operează deja la maximum pentru producția de jet fuel. Asta înseamnă că Europa nu poate compensa rapid prin producție internă un șoc extern prelungit. Piața arată deja semnele de stres Datele de piață indică o tensiune reală, nu doar o teamă anticipativă. Reuters arată că prețul de referință al jet fuel în Europa a urcat la 1.800 de dolari/tonă pe 18 martie și rămânea în jur de 1.450 de dolari/tonă la mijlocul lui aprilie, iar marjele de rafinare pentru kerosen au depășit 100 de dolari/baril, de peste cinci ori nivelul de acum un an. Separat, EUROCONTROL arată că prețul mediu al jet fuel era de 4,85 dolari/galon la 10 aprilie, cu 2,4% peste nivelul de cu două săptămâni înainte. Pe fluxurile fizice, slăbiciunea este la fel de vizibilă. Reuters citează Kpler arătând că importurile europene de jet fuel au coborât la aproximativ 437.000 barili/zi în martie, cu 13% sub media din 2025, și ar urma să coboare spre 275.000 barili/zi în aprilie. În același timp, stocurile independente de kerosen și jet fuel din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Antwerp au scăzut la 646.000 tone, cel mai redus nivel din martie 2023. Bruxelles-ul pregătește răspunsul, dar nu are o soluție simplă Potrivit Reuters, Comisia va prezenta săptămâna viitoare orientări prin care statele membre vor fi împinse să reducă dependența de jet fuel din Orientul Mijlociu și să caute volume suplimentare din SUA și Nigeria. Documentul aflat în pregătire va include și cartografiere la nivel UE a capacităților de rafinare și măsuri pentru utilizarea și întreținerea la maximum a capacității existente. Bruxelles-ul insistă însă și pe diversificare pe termen mai lung, inclusiv prin SAF și combustibili sintetici. Există totuși o limită clară a acestor măsuri. Reuters subliniază că importurile suplimentare din SUA și Africa nu pot înlocui complet și imediat fluxurile pierdute, iar unele particularități tehnice complică și mai mult tranziția, inclusiv diferența dintre standardele Jet A și Jet A-1 pentru anumite operațiuni europene. Cu alte cuvinte, UE poate câștiga timp, poate redistribui deficitul și poate reduce riscul unor blocaje locale, dar nu poate crea instantaneu un nou bazin de ofertă. Companiile aeriene nu mai așteaptă Companiile au început deja să reacționeze înainte de apariția unei penurii declarate. Reuters arată că grupul Air France-KLM a anunțat majorări de preț pe long-haul, iar KLM va anula 160 de zboruri europene în următoarea lună din cauza costurilor mai mari cu kerosenul. Lufthansa avertizează că jet fuel va rămâne în deficit și mai scump pe tot parcursul anului, iar compania a pregătit scenarii de tăiere a capacității cu 2,5% până la 5%, inclusiv prin retragerea mai rapidă a unor aeronave mai vechi. EasyJet estimează deja costuri suplimentare de 25 milioane lire doar în martie și avertizează că, odată cu expirarea hedging-ului, presiunea se poate transfera mai puternic în prețul biletelor spre finalul verii. Aceste reacții arată ordinea probabilă a crizei: mai întâi se scumpesc biletele și se taie rutele marginale, apoi se comprimă capacitatea, iar abia după aceea…

Citește articolul complet pe NRG-IA →