Europa revine la gazul intern: România și Neptun Deep intră în centrul noii strategii energetice a UE — NRG-IA

Europa redeschide dosarul gazului intern Miniștrii Energiei din Uniunea Europeană urmează să discute producția internă de gaze naturale, potrivit unui document citat de Reuters, într-o schimbare de ton relevantă pentru politica energetică europeană. Subiectul apare pe fondul tensiunilor internaționale, al presiunii asupra prețurilor și al nevoii de a reduce vulnerabilitatea față de importuri. Documentul este susținut de Cipru, care deține președinția Consiliului UE, și indică explicit România și Cipru drept state cu unele dintre cele mai importante rezerve comerciale de gaze din Uniune. Formularea este importantă: nu marchează o abandonare a tranziției energetice, ci o recalibrare a ei în jurul securității de aprovizionare. Aceasta este miza reală. După criza gazelor declanșată de Rusia, după volatilitatea LNG și după noile riscuri din Orientul Mijlociu, gazul intern revine în discuția europeană nu ca soluție ideologică, ci ca instrument de reziliență. România nu mai este doar consumator: Marea Neagră schimbă poziția țării în UE Pentru România, discuția europeană vine într-un moment aproape perfect sincronizat cu evoluția Neptun Deep. Proiectul operat de OMV Petrom, în parteneriat 50/50 cu Romgaz, are un volum estimat de aproximativ 100 miliarde metri cubi de gaze naturale recuperabile și investiții de până la 4 miliarde euro. Producția comercială este așteptată în 2027, iar estimările publice indică o producție anuală de aproximativ 8 miliarde metri cubi. La acest nivel, Neptun Deep poate dubla producția de gaze a României și poate transforma țara în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Această poziție nu este doar statistică. Dacă proiectul intră în producție conform calendarului, România poate trece de la statutul de piață relativ protejată prin producție internă la statutul de furnizor regional, cu relevanță pentru Moldova, Balcani, Europa Centrală și, prin contracte comerciale, inclusiv piețe vest-europene. Conducta offshore și Tuzla-Podișor devin verigile critice În ultimele zile, proiectul Neptun Deep a intrat într-o etapă vizibilă de execuție: instalarea conductei offshore. Romgaz și OMV Petrom au anunțat începerea lucrărilor de instalare a conductei care va transporta gazul de la platforma offshore către țărm, printr-o conexiune realizată prin microtunelul de la Tuzla. Această etapă este esențială pentru calendarul proiectului. Nu este vorba doar despre foraj sau despre existența rezervelor, ci despre capacitatea efectivă de a aduce gazul în Sistemul Național de Transport. În paralel, infrastructura Transgaz Tuzla-Podișor este piesa onshore care va lega gazele din Marea Neagră de rețeaua națională și de coridoarele regionale. Aici se vede diferența dintre resursă și securitate energetică. O rezervă offshore devine activ strategic abia când există conductă, stație de măsurare, punct de intrare în sistem, capacitate de transport și rute de export. Europa are nevoie de gaz, dar nu mai vrea dependență strategică Decizia UE de a elimina treptat importurile de gaze rusești schimbă complet valoarea producției interne. Regulamentul european adoptat la începutul anului 2026 transformă foaia de parcurs REPowerEU într-un mecanism juridic de retragere graduală și permanentă din gazul rusesc, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG. În acest context, gazul intern nu intră în competiție directă cu energia regenerabilă, ci cu dependența de importuri instabile. Diferența este majoră. Solarul, eolianul, stocarea și eficiența energetică rămân direcția structurală a tranziției, dar gazul intern poate acoperi perioada de tranziție, consumul industrial, echilibrarea sistemului și securitatea sezonieră. Această logică explică revenirea subiectului pe agenda miniștrilor Energiei. Europa nu discută gazul intern pentru a reveni la modelul energetic vechi, ci pentru a evita ca tranziția să fie dependentă de LNG scump, geopolitică volatilă și infrastructură externă vulnerabilă. Neptun Deep devine răspunsul concret al României la noul realism energetic european România are un avantaj rar în UE: producție internă existentă, depozite de gaze, infrastructură de transport în extindere și un proiect offshore de scară mare aflat în execuție. Într-o Uniune în care producția internă a scăzut puternic în ultimul deceniu, iar Olanda a închis Groningen din motive de siguranță seismică, Marea Neagră capătă o greutate strategică nouă. Neptun Deep poate susține consumul intern, poate reduce presiunea pe importuri în anii de vârf ai tranziției și poate alimenta regional piețe care caută alternative la gazul rusesc. Contractele anunțate anterior pentru livrări către Germania arată deja că gazul românesc este privit ca resursă europeană, nu doar națională. Pentru România, aceasta este oportunitatea de a nu mai trata gazele din Marea Neagră doar ca venit bugetar sau ca subiect politic intern. Ele pot deveni infrastructură de influență regională, cu efect asupra securității energetice, industriei, balanței…