Eurowind obține ATR pentru 2.307 MW în România: Botoșani, Albești și provocarea rețelei după 2030 — NRG-IA

Eurowind Energy România a obținut Avize Tehnice de Racordare pentru șapte proiecte de energie regenerabilă și stocare cu o capacitate cumulată de 2.307,4 MW , marcând una dintre cele mai mari avansări recente ale unui dezvoltator privat în portofoliul românesc de proiecte energetice. Aproape toată această putere este concentrată însă în două investiții gigantice: un complex eolian de 1.188 MW în județul Botoșani și parcul eolian Albești, de 900 MW, în județul Constanța . Împreună, cele două proiecte însumează 2.088 MW , adică aproximativ 90,5% din întreaga capacitate pentru care Eurowind a anunțat obținerea ATR-urilor . Restul portofoliului este format din proiectele Mănești, Stăncuța, Liești, Slobozia Conachi și Pechea, cu capacități cuprinse între 21,6 și 49,6 MW. Avizele au fost obținute în iunie, iar compania spune că proiectele sunt prevăzute pentru conectare la Sistemul Electroenergetic Național după 2030 . Tocmai acest calendar arată dimensiunea reală a pariului: Eurowind a trecut de o etapă critică de dezvoltare, dar următoarea frontieră nu mai este găsirea terenurilor sau obținerea unui loc teoretic în rețea. Este construirea infrastructurii capabile să transporte energia. Botoșani și Albești concentrează pariul de 2,3 GW Cel mai mare proiect este cel din Botoșani, unde Eurowind dezvoltă un ansamblu de nouă parcuri eoliene , cu o capacitate totală avizată de 1.188 MW. Compania vorbea încă din 2025 despre aproximativ 1.200 MW planificați în nouă comune din județ și estima investiția la peste un miliard de euro . La acel moment, dezvoltatorul securizase terenurile, obținuse certificatul inițial de urbanism și depusese cererea de racordare. Obținerea ATR-ului în 2026 mută proiectul într-o etapă mai avansată. Execuția este planificată etapizat în jurul anului 2031 , ceea ce face ca dezvoltarea parcului și dezvoltarea rețelei de transport din Moldova să evolueze practic în paralel. Transelectrica are în vedere, împreună cu Delgaz Grid, realizarea unei noi stații 400/110 kV în Botoșani , în contextul proiectului liniei de 400 kV Suceava–Bălți. Operatorul de transport a indicat explicit că această infrastructură poate facilita racordarea noilor capacități de producție din zonă. Al doilea mare proiect Eurowind, Albești, adaugă 900 MW de eolian în Constanța , într-o regiune care concentrează deja producție nucleară, capacități eoliene importante și un volum foarte mare de proiecte regenerabile aflate în dezvoltare. Planurile Transelectrica tratează creșterea capacității de evacuare a energiei din estul țării, în special din Dobrogea, drept una dintre problemele structurale ale rețelei. Printre investițiile relevante apar axe de 400 kV precum Smârdan–Gutinaș, Cernavodă–Stâlpu și Medgidia Sud–Constanța Nord. Pentru Eurowind, cele două proiecte cele mai mari ajung astfel exact în regiunile unde expansiunea regenerabilelor și capacitatea rețelei trebuie să avanseze împreună. România are deja 113,7 GW de proiecte cu ATR Cei 2,3 GW ai Eurowind par uriași raportați la capacitatea actuală a companiei în România. În contextul întregii piețe, ei intră însă într-un val mult mai mare de proiecte care solicită acces la rețea. La 1 iulie 2026 , ANRE raporta 1.672 de proiecte regenerabile cu ATR-uri valabile , pentru care puterea maximă aprobată pentru evacuare însuma 113.652 MW . Este o cifră enormă raportată la dimensiunea sistemului energetic românesc și arată că România nu mai suferă de lipsa proiectelor propuse. Diferența apare în etapele următoare. Din cei 113,7 GW cu ATR valabil, proiectele care aveau deja contracte de racordare însumau 55.399 MW. Cele care ajunseseră la autorizație de construire totalizau 33.846 MW. Numai 223 de proiecte, cu 11.153 MW , aveau simultan contract de racordare, autorizație de construire și autorizație de înființare emisă de ANRE. Această diferență nu înseamnă că restul proiectelor vor eșua. Multe sunt pur și simplu în faze mai timpurii. Arată însă cât de mare este distanța dintre capacitatea care a primit condiții tehnice de racordare și capacitatea care înaintează efectiv spre șantier. Tocmai această presiune a determinat ANRE să înăsprească în 2026 regulile de racordare. Garanția financiară aferentă ATR-urilor a fost majorată de la 5% la 20% din tariful de racordare , într-o încercare de a limita proiectele care rezervă capacitate fără să avanseze suficient. În acest context, ATR-ul devine mai mult decât o hârtie administrativă, dar rămâne doar unul dintre pragurile investiției. Eurowind pornește de la 184 MW în operare și 138 MW în construcție Dimensiunea noului pachet este și mai vizibilă dacă este comparată cu prezența actuală a companiei pe piața românească. Eurowind declara în iulie că are 184 MW în operare în România , inclusiv sistemul de stocare de la Teiuș, cu 60 MW putere. În paralel, compania a început construcția parcurilor eoliene Frumușița, Vector și Pecineaga Nord-Est, cu o capacitate cumulată de 138 MW și punere în funcțiune estimată pentru 2027. Cei 2.307,4 MW…