Exxon și Chevron rezistă presiunii lui Trump pentru creșterea producției de petrol în criza Iranului — NRG-IA

Big Oil transmite Casei Albe că producția nu se pornește la comandă ExxonMobil și Chevron, cei doi mari giganți petrolieri americani, nu își modifică strategiile de producție ca răspuns la presiunea administrației Trump pentru creșterea rapidă a extracției de petrol. Financial Times a relatat că cele două companii au rezistat apelurilor Casei Albe de a fora mai mult pentru a reduce presiunea asupra prețurilor la carburanți, într-un moment în care conflictul cu Iranul a împins piața petrolului într-o nouă zonă de tensiune. Potrivit relatării FT preluate de Mediafax, Neil Hansen, directorul financiar al ExxonMobil, a spus că „nu a existat nicio schimbare” în strategia companiei din bazinul Permian, iar Eimear Bonner, directorul financiar al Chevron, a transmis că „criza nu a determinat nicio modificare a niciunuia dintre planurile noastre”. Mesajul este unul cu implicații majore: într-o criză petrolieră, administrația americană poate cere mai multă producție, dar companiile listate nu mai acceptă automat să sacrifice disciplina financiară pentru obiective politice de scurt termen. Prețurile cresc, dar companiile nu repetă modelul boom-ului shale În trecut, prețurile ridicate la petrol declanșau aproape automat un nou ciclu de foraj în SUA, în special în bazinul Permian. Logica era simplă: barilul scump justifica extinderea rapidă a producției, chiar cu riscul unor costuri mai mari și al unor randamente mai slabe. Modelul s-a schimbat. După ani de volatilitate, pierderi de capital și presiune din partea investitorilor, marile companii americane tratează creșterea producției mai prudent. Prioritatea nu mai este doar volumul extras, ci fluxul de numerar, randamentul capitalului, dividendele și răscumpărările de acțiuni. ExxonMobil a raportat pentru primul trimestru din 2026 câștiguri de 4,2 miliarde dolari, respectiv 8,8 miliarde dolari dacă sunt excluse efectele nefavorabile estimate de timing și un element identificat. Producția netă a ajuns la 4,6 milioane barili echivalent petrol pe zi, iar Guyana a marcat un nou record trimestrial de producție, potrivit companiei. Chevron a raportat câștiguri ajustate de 2,8 miliarde dolari, adică 1,41 dolari pe acțiune, peste așteptările pieței. Compania și-a reconfirmat ghidajul pentru 2026: creștere a producției de 7%–10%, cheltuieli de capital de 18–19 miliarde dolari și răscumpărări trimestriale de acțiuni de 2,5–3 miliarde dolari. Aceste cifre arată că marile companii produc mult și investesc semnificativ, dar nu acceptă o accelerare abruptă dictată de panică politică. Iranul a transformat petrolul într-un test de rezistență economică Presiunea asupra Casei Albe vine din evoluția pieței globale. Războiul cu Iranul și perturbările din zona Golfului au afectat fluxuri importante de petrol și gaze, iar prețurile au urcat la niveluri nemaiîntâlnite din perioada de după invadarea Ucrainei. Reuters a relatat că ExxonMobil a depășit estimările de profit ajustat, dar profitul net a scăzut la 4,2 miliarde dolari, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul perturbărilor de aprovizionare legate de conflictul cu Iranul. Producția companiei a scăzut față de trimestrul anterior la aproximativ 4,59 milioane barili echivalent petrol pe zi, în timp ce întreruperile din Orientul Mijlociu au afectat rezultatele. Chevron a avut o poziție relativ mai protejată față de riscurile din Orientul Mijlociu, dar și aici tabloul este mixt: activitatea upstream a beneficiat de prețuri mai ridicate, în timp ce profitul total a coborât la 2,2 miliarde dolari, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, conform Reuters. Piața petrolului nu mai este doar o problemă de ofertă și cerere. Este o confruntare între geopolitică, disciplina investitorilor și limitele fizice ale lanțurilor de aprovizionare. De ce refuză giganții americani să accelereze forajul Refuzul Exxon și Chevron nu înseamnă că cele două companii nu vor crește producția. Chevron, de exemplu, menține un obiectiv de creștere de 7%–10% în 2026, iar Exxon continuă să livreze volume importante din Guyana și Permian. Diferența este alta: producția crește conform planurilor deja aprobate, nu ca reacție imediată la presiunea politică. Pentru companiile petroliere listate, creșterea rapidă a producției într-un moment de criză poate fi riscantă. Noile foraje implică timp, capital, echipe, echipamente și contracte. Dacă piața se calmează înainte ca volumele noi să ajungă efectiv în sistem, companiile pot rămâne cu investiții scumpe într-un ciclu de preț descendent. Aceasta este lecția shale-ului american din ultimul deceniu: producția rapidă poate crește oferta, dar poate distruge randamentul capitalului dacă este făcută fără disciplină. Trump vrea carburanți mai ieftini, investitorii vor randament Pentru administrația Trump, problema este politică și economică. Prețurile ridicate la benzină și motorină lovesc direct gospodăriile, transportul, inflația și mesajul electoral al energiei ieftine. Într-o criză clasică, Casa Albă ar miza pe…